Israelul bombardează masiv „inima” Teheranului, preţurile carburanţilor ar putea ajunge la 9/10 lei pe litru. Scenarii de business în umbra conflictului, analiză Frames VIDEO

Mai multe explozii au fost auzite duminică la Teheran, în timp ce armata israeliană a anunțat în jurul orei 08:15 GMT că lovește ‘în inima Teheranului’, relatează AFP.

Exploziile au fost auzite în nordul Teheranului și o coloană de fum era vizibilă deasupra unei clădiri, a observat un jurnalist, care a precizat că ținta nu este vizibilă în acest stadiu.

„Forțele aeriene, ghidate de serviciile de informații militare, au lansat o serie de atacuri împotriva țintelor regimului terorist iranian din inima Teheranului”, a adăugat armata, potrivit SkyNews.

Alte articole

Iranul a lovit un mall din Dubai, deşi spune că vizează doar bazele militare americane VIDEO

Ali Khamenei are deja un urmaş: Ayatollahul Alireza Arafi va conduce Iranul

„În ultima zi, forțele aeriene au efectuat atacuri ample pentru a obține superioritatea aeriană și a deschide calea către Teheran”.

SUA și Israelul au început sâmbătă dimineața atacuri cu rachete asupra Iranului pentru a forța o schimbare de regim și a opri producția de arme nucleare. Sute de persoane au fost ucise.

#BREAKING
Tehran under attack pic.twitter.com/Q21yvp9IKO

— Tehran Times (@TehranTimes79) March 1, 2026

Efectele războiului din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului ar putea crește brusc

Experții avertizează că prețul petrolului ar putea crește brusc în urma izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu. Situația este agravată de amenințarea Iranului privind blocarea Strâmtorii Ormuz. Piețele internaționale se vor redeschide luni dimineața.

Iranienii au amenințat că vor închide Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Sky News, acest lucru ar putea duce prețul petrolului la nivelul înregistrat ultima dată în 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina în 2022.

O parte din aprovizionarea mondială cu petrol se face prin strâmtoare. De aceea, unii analiști spun că o blocadă a transporturilor ar putea duce prețul țițeiului la aproximativ 100 de dolari pe baril.

Donald Trump: Ali Khamenei, liderul regimului islamic de la Teheran, „unul dintre cei mai răi oameni din istorie”, este mort. Presa iraniană confirmă şi anunţă 40 de zile de doliu

Vineri, la închiderea piețelor, prețul țițeiului a fost în jur de 70 de dolari. Mai multe companii de transport și-au suspendat deja operațiunile în zonă după atacurile americano-israeliene și răspunsul Iranului.

Marina Britanică a transmis că ordinele iraniene de închidere a strâmtorii nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Totuși, britanicii au recomandat prudență celor care navighează prin zonă.

Escaladarea războiului din Iran și extinderea sa la nivel regional riscă să declanșeze un șoc economic de proporții, avertizează experții de la compania de consultanță Frames, într-o analiză succintă privind posibile efecte economice ale crizei din Orientul Mijlociu.

Poziția geografică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice fac din această regiune un punct nevralgic pentru economia globală. O escaladare a tensiunilor ar reverbera instantaneu prin piețele financiare, afectând totul, de la prețul carburantului la pompă până la costul bunurilor de larg consum.

Analiză Frames: Furtuna perfectă. Războiul din Iran riscă să declanșeze un șoc economic la nivel mondial

Escaladarea războiului din Iran și extinderea sa la nivel regional riscă să declanșeze un șoc economic de proporții, avertizează experții de la compania de consultanță Frames, într-o analiză succintă privind posibile efecte economice ale crizei din Orientul Mijlociu.

Poziția geografică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice fac din această regiune un punct nevralgic pentru economia globală. O escaladare a tensiunilor ar reverbera instantaneu prin piețele financiare, afectând totul, de la prețul carburantului la pompă până la costul bunurilor de larg consum.

Strâmtoarea Ormuz și blocajul comerțului global

Inima problemei economice în cazul unui conflict iranian este Strâmtoarea Ormuz. Acest canal maritim îngust conectează Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume. Aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă.
Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în caz de conflict.

,,O închidere, fie și temporară, a acestui coridor ar paraliza piețele. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar rutele alternative prin conducte terestre nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce se întâmplă cu petrolul și gazele naturale?

Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat și brutal. Dincolo de scăderile semnificative anunțate luni pe bursele internaționale, un șoc semnificativ se va simți, pe termen mediu, în zona resurselor naturale.

Traderii ar reacționa la simpla amenințare a unui conflict, iar prețurile ar reflecta panica piețelor.

Scenariile pentru prețul petrolului

Într-un scenariu moderat, în care conflictul este limitat și tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este doar parțial afectat, cotațiile petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80-85 de dolari per baril. Această creștere ar fi susținută de teama investitorilor și de speculații.

Într-un scenariu pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea totală a strâmtorii, consecințele ar fi catastrofale. Analiștii Frames estimează că prețul ar putea atinge niveluri record, variind între 100 și 120 de dolari per baril.

O astfel de explozie a prețurilor ar declanșa un val inflaționist global, forțând băncile centrale să mențină sau să majoreze ratele dobânzilor, ceea ce ar putea arunca economia mondială într-o recesiune profundă.

Criza gazelor naturale lichefiate

Deși petrolul ține prima pagină a ziarelor, piața gazelor naturale ar suferi o lovitură la fel de dură. Qatarul este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL). Singura rută maritimă pentru exporturile sale este tocmai Strâmtoarea Ormuz. O blocadă ar tăia accesul Europei și al Asiei la o sursă vitală de energie.

,,Prețurile pe bursele europene de gaze ar exploda instantaneu, amintind de criza energetică din anii trecuți. Țările dependente de importuri ar fi forțate să raționalizeze consumul industrial pentru a proteja rezervele destinate populației. Și noi, în România, ar urma să fim afectați direct pentru că importăm cantități semnificative de gaze. Un preț mai mare la nivel internațional ar duce rapid la creșterea prețurilor”, afirmă Negrescu.

Efectul de domino asupra lanțurilor de aprovizionare

Dincolo de energie, un conflict ar perturba grav transportul maritim de mărfuri la nivel global, generând un efect de domino asupra tuturor industriilor.

Potrivit experților de la Frames, piața asigurărilor maritime este un barometru extrem de sensibil la riscul geopolitic. În perioade de conflict, navele care tranzitează zone considerate periculoase trebuie să plătească „prime de risc de război” (War Risk Premiums – WRP). Acestea sunt asigurări suplimentare, obligatorii pentru a acoperi daunele potențiale cauzate de acte de război, terorism sau piraterie.

,, Înainte de intensificarea conflictului, prima de risc pentru tranzitarea Mării Roșii și a Strâmtorii Ormuz era neglijabilă, reprezentând doar o fracțiune de procent din valoarea navei. În contextul actual, aceste prime au explodat, ajungând la procente semnificative din valoarea navei (de exemplu, de la 0.01% la 1% sau chiar mai mult). Pentru o navă portcontainer de mari dimensiuni, a cărei valoare poate depăși 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de sute de mii de dolari pentru o singură trecere”, arată analiza.

Potrivit experților, ruta ocolitoare pe la sudul Africii adaugă între 10 și 14 zile la durata unei călătorii din Asia către Europa
.
Potrivit analizei Frames, întârzierile în livrări ar da peste cap lanțurile de aprovizionare globale („supply chains”). Fabricile din Europa sau America de Nord pot rămâne fără componente vitale (de la cipuri la piese auto), ceea ce duce la opriri ale producției. Retailerii pot rămâne cu rafturile goale. Această lipsă de produse (scăderea ofertei) în fața unei cereri constante duce inevitabil la creșterea prețurilor.

Scenarii de business în umbra conflictului

Potrivit experților, companiile românești trebuie să se pregătească pentru o volatilitate extremă și să dezvolte strategii de reziliență.

Primul scenariu vizează industriile dependente de transport și energie. Companiile de logistică, producătorii de mașini și retailerii s-ar confrunta cu o contracție severă a marjelor de profit. Costurile de producție ar crește, iar capacitatea de a transfera aceste costuri către consumatori ar fi limitată de scăderea puterii de cumpărare. Aceste afaceri trebuie să își regândească urgent lanțurile de aprovizionare, mutând producția mai aproape de piețele de desfacere, un proces cunoscut sub numele de nearshoring.

Al doilea scenariu aduce în prim-plan oportunitățile din sectorul energetic. Companiile care extrag petrol și gaze în zone sigure, cum ar fi Statele Unite sau Marea Nordului, ar înregistra profituri record pe termen scurt.

,,Războiul din Iran și instabilitatea din regiune nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci și un șoc economic major”, spune Negrescu.

Combinația dintre primele de risc uriașe, devierile costisitoare ale rutelor de transport, creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează un mediu propice pentru o nouă creștere a inflației globale. Băncile centrale, care abia începuseră să controleze inflația post-pandemică, s-ar putea confrunta cu o nouă provocare majoră, fiind forțate să mențină dobânzile ridicate, ceea ce ar putea încetini și mai mult creșterea economică globală, mai arată analiza firmei de consultanță Frames.

Chisăliţă (AEI): Dacă ţiţeiul se stabilizează la 90 – 100 dolari, depăşirea pragului de 9 – 10 lei/litru la carburanţi devine realistă

Depăşirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanţi devine realistă în România, dacă preţul ţiţeiul se stabilizează la 90 – 100 de dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanţurile logistice, scumpirea alimentelor şi inflaţie persistentă, atenţionează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

„28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referinţă pentru pieţele energetice. Atacarea Iranului şi riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz – cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanţul economic mondial. Prin această fâşie de apă dintre Iran şi Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar pieţele nu aşteaptă ca robinetul să fie închis complet – reacţionează la simpla posibilitate”, explică preşedintele AEI, într-o analiză remisă duminică AGERPRES.

Potrivit acestuia, preţul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere şi ofertă, ci şi anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi „premiul de risc geopolitic”, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.

„Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variaţie bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanţurile logistice, scumpirea alimentelor, inflaţie persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din preţul carburanţilor este fiscalitate, impactul nu este liniar – dar este inevitabil. România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieţei globale. Petrolul este o marfă internaţională, iar preţul se formează global. Dacă Asia plăteşte mai mult pentru petrolul din Golf, competiţia pentru alte surse – Africa SUA, Marea Nordului – creşte. Preţurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piaţă scumpă”, precizează Dumitru Chisăliţă.

El subliniază că energia este cost de bază pentru orice economie, iar scumpirea petrolului înseamnă că industria produce mai scump, agricultura plăteşte mai mult pentru combustibil şi îngrăşăminte, iar transportul transferă costul către consumator.

Inflaţia, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară, avertizează Chisăliţă.

„Înaintea escaladării, piaţa deja preţuia riscul. Cotăţiile de referinţă (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72 – 73 dolari/baril. Scenariile analizate de pieţe sunt clare: persistenţa tensiunilor fără blocaj real: +10-20 dolari/baril din ‘premiu geopolitic’; perturbări serioase ale exporturilor: peste 90-100 dolari/baril; blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă. Preţul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil”, spune şeful AEI.

În acest context, cartelul OPEC şi formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piaţa prin creşterea producţiei. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice, însă aceste măsuri pot amortiza şocul, dar nu elimină riscul militar, nu pot garanta siguranţa navelor şi nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creştere rapidă a producţiei este limitată. Nu orice baril „pe hârtie” poate ajunge instantaneu pe piaţă.

„Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă şi în cât timp? Preţul la pompă urmează cotaţii internaţionale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de: stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor reţele. Dacă barilul creşte cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte – dar rar rămâne doar pe hârtie”, menţionează Chisăliţă.

În condiţiile în care structura aproximativă a preţului carburanţilor în România este următoarea: taxă 50-55% (accize + TVA), 30-35% cost produs (ţiţei + rafinare), iar restul distribuţie şi marjă, înseamnă că o creştere a preţului la petrol cu 10 dolari/baril aduce un plus de 70 de bani/litru, o majorare de 20 de dolari/baril reprezintă 1 leu/litru, iar +30 dolari/baril este echivalent cu 2,5 lei/litru.

„Dacă ţiţeiul se stabilizează la 90 – 100 dolari, depăşirea pragului de 9 – 10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaţionale, statele plătesc prin presiune pe buget şi inflaţie, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid şi la Bucureşti. Ce urmează? Totul depinde de durată şi amploare. Escaladare moderată: creştere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflaţie reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală”, arată preşedintele AEI.

În acest context, petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilităţii geopolitice, întrucât economia mondială funcţionează încă pe combustibili fosili.

„Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spaţiu fiscal, câtă rezilienţă economică şi câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un şoc energetic major? Răspunsul nu se găseşte în Golful Persic. Se găseşte în politicile interne, în structura economiei şi în cât de repede reuşim să reducem dependenţa de volatilitate globală”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.

Sâmbătă dimineaţa, Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind anunţate explozii în Teheran şi alte oraşe, precum Tabriz (nord-vest) şi Isfahan (centru). Iranul a răspuns cu lansarea de rachete şi drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar şi Emiratele Arabe Unite şi a centrelor militare de pe teritoriul israelian, scrie EFE.

O serie de explozii au fost auzite sâmbătă seara în centrul Israelului, la Ierusalim şi în Cisiordania ocupată, au relatat jurnaliştii AFP. Totodată, cel puţin o rachetă din ultimul bombardament lansat din Iran spre Israel a lovit Tel Aviv sâmbătă noaptea, fiind prima lovitură cunoscută în oraş, potrivit diverselor agenţii media israeliene şi confirmată de serviciul de urgenţă israelian Magen David Adom (MDA), a transmis EFE.