Cutremur mare anunţat de INFP. Ce magnitudine a avut şi ce zone a afectat

În ziua de 01 Martie 2026, la ora 11:00:13 (ora locală a României), s-a produs în KYUSHU, JAPAN un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.8, la adâncimea de 146.4 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 12km NV de Kagoshima, 26km SE de Satsumasendai, 34km SV de Kokubu-matsuki, 46km NV de Kanoya, 61km V de Miyakonojo, 99km V de Miyazaki

Cum arată Bucureștiul în fața unui cutremur: 2.000 de clădiri necesită consolidare urgentă

INFP, în alertă! După cutremurul de 4,5, s-a mai produs unul de 3,3. Activitate seismică intensă în această parte a României

La 49 de ani de la cutremurul care a lăsat Bucureștiul în ruine, specialiștii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului au organizat un tur ghidat prin centrul Capitalei. Au mers pe traseul pe care l-a urmat unda de şoc în 4 martie 1977 și au arătat cât de vulnerabile sunt încă multe dintre clădiri. Peste 400 au bulină roșie, iar consolidările avansează greoi.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 5.4, s-a simţit în capitală

Alertă seismică, val de cutremure în România. Când anunţă Mărmureanu marele seism din Vrancea

Un experiment realizat cu patru persoane arată lesne propagarea unei unde seismice. Energia pleacă dintr-un punct și se transmite din om în om. Aşa cum, în realitate, s-ar transmite din clădire în clădire. În 4 martie 1977, unda plecată din adâncurile Vrancei a ajuns în București în câteva zeci de secunde 35 de blocuri înalte au căzut. Peste 1400 de oameni au pierit.

„Toma Caragiu a fost găsit decedat la ruinele blocului Colonadelor, dacă ar fi rămas în apartament, unde nici paharul de whiskey nu a fost mișcat ar fi supraviețuit, dar panica l-a făcut să se afle într-o locaţie nepotrivită, scările, care au dus la decesul său”, a povestit Dragoş Dănilă, specialist INFP.

Turul „Bucureștii și Cutremurele”, organizat de Institutul pentru Fizica Pământului, i-a purtat pe curioşi chiar prin locurile în care s-au prăbuşit blocurile din centrul Capitalei. N-au fost ocolite nici clădirile care stau să cadă, dacă vine un nou seism.

În București sunt peste 400 de imobile încadrate în clasa 1 de risc seismic, acele clădiri cu „bulină roșie”. Alte aproximativ 1.500 sunt încadrate în diferite categorii de urgență. Asta înseamnă aproape 2.000 de blocuri si case care au nevoie de lucrări serioase de consolidare.

În acest moment însă, șantiere deschise sunt la doar 14 dintre ele. Costurile sunt uriașe, milioane de euro pentru un singur imobil. Proiectele tehnice durează luni sau ani, iar finanțarea vine chiar mai greu de atât.

„Autorizația de construire se obține într-o lună – 3 luni, licitația 4-6 luni, mai avem și proiectul tehnic 60 de zile, într-un an ar trebui să avem constructor și să demarăm consolidarea clădirii”, a declarat Sebastian Petrescu, expert AMCCRS.

„Autoritățile nu fac mai nimic, efortul financiar și de comunicare al lor este aproape nul și asta trebuie să se schimbe urgent ca să facem față la următorul eveniment”, a declarat un participant la tur.

Român blocat în Dubai: „Toată lumea a fugit în parcarea subterană. Mamele cu copiii au dormit în recepție”

Pe lângă explicațiile tehnice, turul are și o componentă practică. Ce facem, concret, în momentul în care începe să se miște pământul?

„Dacă avem un obiect de mobilier, o masă solidă, nu una de sticlă sau dintr-un material ușor, putem să ne protejăm sub acel obiect, la tocul ușii sau ne așezăm lângă un perete interior în poziție ghemuit”, a declarat Petruţa Precup, ISU Bucureşti.

Un kit de urgență poate face diferența în primele ore după un cutremur. Vorbim despre lucruri simple: apă pentru cel puțin trei zile, alimente neperisabile, lanternă, baterii, radio portabil, medicamente esențiale şi un fluier. Ideal, kitul trebuie ținut într-un loc ușor accesibil.

Mărmureanu: Viitorul mare cutremur va fi de adâncime şi acesta va fi norocul României

Viitorul mare cutremur ce se va produce în România va fi de adâncime, asemănător celui din 1802, iar acesta va fi norocul ţării noastre, a declarat recent directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu.

Mărmureanu a estimat că viitorul mare cutremur va avea o magnitudine cuprinsă între 7,2 şi 7,9 grade, posibil chiar 8 grade.

„(Cutremurul – n. r.) va fi adânc şi acesta va fi norocul României. Cu cât e mai adânc, cu atât energia se disipă pe o suprafaţă mai mare. Va fi o suprafaţă foarte mare, de la Moscova la Cairo. Pe toată Europa, aş spune”, a afirmat Gheorghe Mărmureanu, care a participat la Forumul dedicat Zilei Mondiale a Pământului.

Cutremur în România, luni seara. Ce magnitudine a avut și unde s-a resimțit

El a asemuit imaginea cutremurului cu un con răsturnat, în vârful acestuia fiind cutremurul, iar suprafaţa bazei Europa.

Mărmureanu susţine că viitorul cutremur mare ce se va produce în România se va asemăna celui din 1802, cu magnitudinea 8, dar care nu a produs victime. Însă, susţine specialistul, nu acelaşi lucru se poate spune despre efectele viitorului cutremur, în contextul în care România s-a schimbat, iar acum „avem blocuri făcute prost”.

„Eu sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea va fi de 150-170 de km. Şansele sunt foarte mari să fie după 2040 – 2041. Sunt calcule de peste trei secole şi care văd că se satisfac. Văd că până acum nu am greşit deloc”, a spus Mărmureanu.

Legat de cutremurul din 1802, Mărmureanu a precizat că acesta s-a simţit la Moscova şi la Cairo, iar la Moscova a deplasat bănci de piatră pe orizontală.