Printre entitățile care au contractat abonamente se numără primării, consilii județene, universități și companii de stat. Instituțiile nu achiziționează direct serviciile de la OpenAI, ci prin intermediul unor firme din România, procedură considerată mai simplă din punct de vedere administrativ și mai ușor de justificat în plan juridic și fiscal.
Potrivit unei analize Spotmedia, prima instituție care a cumpărat abonamente pentru ChatGPT a fost Primăria Slobozia. În 23 decembrie 2024, administrația condusă de Alexandru Potor a achiziționat trei abonamente pentru 12 luni și un abonament VPN. Edilul susține că inteligența artificială este utilizată ca instrument de sprijin, nu ca factor decizional.
„Ne bazăm pe opiniile colegilor, din diversele compartimente ale aparatului administrativ (adică pe ceea ce spun angajații primăriei – n.red.). Dar sunt foarte multe spețe la care solicităm un «second opinion». Inteligența artificială poate da însă soluții pe care nu le-au dat colegii. Poate pentru că nu au experiența pentru a ajunge la acea soluție. Sau pentru că nu au văzut-o. Și merge foarte bine. Inteligența artificială dă soluții destul de interesante și în domeniul juridic, și în cel al hotărârii de consiliu. Pentru că «scanează» cam tot ce s-a întâmplat în domeniul de interes”, a explicat Alexandru Potor, potrivit sursei citate.
„Bineînțeles că nu se iau decizii la Primăria Slobozia strict pe ce a zis ChatGPT. Dar sunt direcții pe care le dezvoltă apoi colegii din Serviciul Juridic. Sau cei de la Urbanism și așa mai departe… Vorbim despre un ajutor pe care-l primesc de la inteligența artificială”, a precizat edilul.
„Repet, asistența. Nu ia Chat GPT decizii. Tot funcționarul le ia”, a subliniat primarul.
„Sigur că sunt oameni care m-au criticat pentru că am făcut abonament la ChatGPT. Pentru că, probabil, ei îl folosesc doar ca pe Google”, a mai spus Alexandru Potor.
Și Consiliul Județean Călărași a cumpărat abonamente la ChatGPT, în valoare de 8.500 de lei. Președintele instituției, Vasile Iliuță, a arătat că instrumentul este folosit în zona de proiecte și dezvoltare.
„Nu eu. Nu-l folosesc eu. Îl folosește unul dintre vicepreședinți, care are în subordine Direcția de Dezvoltare. Și care își ia informații și de la acest site. Ne luăm de acolo o viziune pe anumite proiecte. Pe ce se mai deschide, pe ghiduri… Ne luăm parte din informații și de acolo, ca să ne completăm viziunea. Răspunderea le revine șefilor de proiecte. Nu e a ChatGPT. Îl folosim doar ca să ne ajute”, a explicat Vasile Iliuță.
Pe lista instituțiilor care au achiziționat abonamente se mai află Universitatea din Craiova – 22.000 de lei pentru 10 utilizatori, UMF Carol Davila – 8.220 de lei, ICSI Râmnicu Vâlcea – 19.590 de lei, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest – 20.520 de lei pentru 54 de utilizatori, Distribuție Energie Electrică SA – 230.760 de lei pentru 15 licențe Business și RAJA SA Constanța – 8.577 de lei pentru 11 utilizatori.
Deși legea nu interzice contractarea directă cu furnizori externi, o astfel de procedură ar presupune asumarea unor obligații juridice, fiscale și de protecție a datelor la nivel internațional, motiv pentru care instituțiile preferă intermediarii locali.