Ciudățenia cu vremea din România. De ce nu s-a încălzit afară în ciuda prognozelor ANM, fenomenul meteo care blochează primăvara și menține temperaturile scăzute

Deși Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prognozat o încălzire a vremii la începutul lunii martie, temperaturi de până la 18 grade Celsius și instalarea unui aer de primăvară, sudul și sud-estul țării au rămas sub un cer mohorât, cu valori termice mai scăzute decât cele estimate.

Meteorologii susțin că situația a fost determinată de o combinație de factori atmosferici care a favorizat inversiunea termică și a făcut dificilă prognozarea exactă a temperaturilor la nivelul solului.

Potrivit Meteoplus, încălzirea vremii a fost blocată de un regim anticiclonic și presiune atmosferică ridicată. România s-a aflat sub influența unei dorsale asociate cu Anticiclonul Azoric și Anticiclonul Est European.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Presiunea atmosferică ridicată a generat mișcări descendente ale aerului (subsidență). Acest proces comprimă și stabilizează stratul inferior al atmosferei, inhibând dezvoltarea curenților verticali care ar fi permis amestecul aerului și uniformizarea temperaturii. Rezultatul? Nori joși și ceață persistentă.

Alte articole

Fenomen ciudat la mijlocul lunii ianuarie. Inversiune termică: e mai cald la „polul nord al României” decât în orașe. Vortexul polar schimbă clima

Rupere de nori și prăpăd în aceste județe. Harta României, sufocată de coduri ANM. Alerta intră în vigoare mâine dimineață, la ora 8

Vezi și ANM anunță o primăvară cu fenomene extreme. Prognoza meteo actualizată pentru 3 – 30 martie

Aer cald deasupra, aer rece blocat la sol

După 27 februarie, masa de aer rece polar a început să se retragă, iar aerul mai cald a pătruns treptat deasupra tării noastre. În sud și sud-est însă, aerul rece a rămas „captiv” în stratul limită planetar, aproape de sol. Aerul mai cald a alunecat peste acesta, producând fenomenul de inversiune termică, situație în care temperatura crește odată cu altitudinea, în loc să scadă, cum este normal. Această structură a blocat încălzirea la nivelul solului, chiar dacă la altitudini mai mari, temperaturile erau mai ridicate.

Relieful favorizează aerul rece

Zonele joase, precum Câmpia Română, favorizează aerul rece, care este mai dens și mai greu de dislocat. În lipsa vântului, curenții de aer rămân aproape de sol, menținând valori termice scăzute și o senzație persistentă de frig.

Stratul de zăpadă

Stratul de zăpadă existent în unele regiuni a contribuit la menținerea aerului rece prin răcirea aerului în timpul topirii (prin evaporare), creșterea umidității atmosferice și amplificarea inversiunii termice. Astfel, chiar dacă la nivel sinoptic se instala un regim mai cald, la sol efectele au fost întârziate.

Circulație atmosferică slabă

Lipsa vântului și a amestecului vertical a permis menținerea stratificării stabile a aerului. Fără turbulență și un front activ care să „rupă” inversiunea, aerul rece a persistat mai multe zile decât anticipau meteorologii.

Citește și Iarna revine în București în luna martie! Meteorologii anunță ninsori și temperaturi negative