Ce se întâmplă cu banii românilor în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Încotro se va duce cursul leu-euro

Ce se întâmplă cu banii românilor în contextul războiului din Orientul Mijlociu? O întrebare fierbinte, al cărei răspuns se schimbă de la o zi la alta, în funcție de mersul evenimentelor.

O primă consecință a noului conflict din Orientul Mijlociu este aceea că dobânzile la titlurile de stat și-au continuat creșterea și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultima lună.

Cotațiile în piața interbancară au crescut și ele, pe fondul unei presiuni de depreciere a leului, spun analiștii. Corecția ar fi una regională, pe fondul sensibilității la prețul energiei.

Concret, randamentele la titlurile de stat au urcat semnificativ miercuri, comparativ cu ziua precedentă, cu 18-35 de puncte de bază, în funcție de scadență. Față de vinerea trecută, randamentele au urcat cu 40-50 de puncte de bază, ștergând practic toată perioada bună înregistrată la finele acestei ierni, când apetitul investitorilor pentru datoria românească a crescut.

Alte articole

Costurile de finanţare în lei ale României scad după decizia CCR. Dobânda la 5 ani ajunge la sub 6% pentru prima oară în ultimii patru ani

Emisiunea Fidelis din februarie 2026, cea mai slabă din ultimii patru ani. A fost investit doar un miliard de lei

Randamentul titlurilor la 10 ani a urcat la 6,6 la sută, în timp ce pe scadența de 3 ani randamentul a ajuns la 6,34 la sută în piața secundară, scrie profit.ro.

Cei de la ING Bank menționează o vânzare generalizată (sell off) a activelor regiunii Europei Centrale și de Est, urmare a șocului reprezentat de noul conflict din Orientul Mijlociu.

”Monedele regionale au reacționat, conform indicațiilor noastre de ieri, forintul fiind moneda cea mai sensibilă la riscul global și la prețurile mai mari la energie, iar coroana cehească cea mai puțin expusă. În general, pentru monedele din Europa Centrală și de Est, deficitul global de gaze pare a fi o problemă mai mare decât creșterea prețurilor la petrol”, se arată într-o analiză a ING Bank.

Tot ING a observat unele semne de relaxare la sfârșitul sesiunii de tranzacționare de ieri, în pofida maximelor ultimelor săptămâni înregistrate în cursul zilei de euro în raport cu forintul și coroana cehească, în timp ce cursul zlotului a atins cele mai înalte niveluri din aprilie anul trecut.

Încotro se va duce cursul leu-euro, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu

În cazul României, cursul de schimb este controlat de BNR, sub așa-numitul regim de flotare controlată, așa că mișcările sunt atenuate.

„Capacitatea băncilor centrale de a menține monedele sub control în ultimele două zile a fost supusă unui test semnificativ în cazul valutelor controlate din regiune, lira turcească și leul românesc”, arată Frantisek Taborsky, strategul valutar pentru regiune al ING Bank.

În cazul Turciei, ING estimează că poziții lungi pe lira turcească de 16-17 miliarde de lire au fost reduse, dar că dobânzile pe termen scurt au crescut semnificativ, până la 40% la scadența de 1 lună.

„În România, perechea EUR/RON se confruntă cu o situație similară, în care pozițiile lungi pe curs, dar și pe obligațiuni guvernamentale românești, se reduc după o creștere puternică din ultimele luni”, arată analistul ING, citat de aceeași sursă.

Cursul EUR/RON a înregistrat marți o creștere pe termen scurt peste 5,120, dar perechea a revenit sub 5,100 în câteva minute. La BNR, cursul de fixing a fost ieri de 5,0981, iar azi a coborât la 5,0959.

”Activitatea reală de pe piață este din nou dezvăluită de creșterea semnificativă a randamentelor implicite FX, unde dobânda la o lună a crescut cu 90 de puncte de bază doar ieri, ajungând la 6,30%, aproape de rata cheie a BNR”, arată Taborsky.

”În acest caz, considerăm că s-a redus cea mai mare parte a pozițiilor lungi acumulate înainte de izbucnirea conflictului, iar situația este acum mai echilibrată, dar putem presupune că vom vedea ulterior în datele oficiale BNR o scădere semnificativă a excesului de lichiditate pe care l-am observat în datele din ianuarie (în jur de 42 de miliarde de lei, cel mai mare nivel din iulie 2024)”, arată Taborsky.

Datele de lichiditate pentru martie vor fi disponibile abia în aprilie.

Citește și Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declarații privind prețurile la gaz: „Urmează să venim și cu o proiecție clară pentru companii”

Cotațiile ROBOR overnight au crescut cu 26 de puncte de bază miercuri, la 5,88 la sută, cea mai ridicată valoare de după august 2025, în timp ce ROBOR la 3 luni, relevant pentru costul creditelor cu rată variabilă, a urcat cu 18 puncte de bază, la 5,94%, potrivit fixingului de la ora 11.

„Privind mai departe, ne așteptăm la o evoluție similară cu cea din Turcia, având în vedere că banca centrală nu va dori să permită presiuni inflaționiste suplimentare, iar condițiile actuale nu sunt potrivite pentru o modificare a nivelului EUR/RON”, arată Taborsky.

Erste estimează o creștere a inflației cu 0,2-0,5 puncte procentuale în regiune, dacă cotația țițeiului Brent va rămâne în jurul a 80 de dolari/baril pentru mai multă vreme.

„Impactul creșterilor prețurilor la combustibili asupra inflației este probabil să devină evident destul de repede. O majorare a prețurilor la gaze prezintă riscuri suplimentare în creștere, deși transmiterea către inflație depinde în mare măsură de mediul de reglementare și poate diferi substanțial de la o țară la alta. Prin urmare, observăm riscuri pentru perspectivele noastre actuale privind ratele dobânzii. O perioadă extinsă cu prețuri ridicate la petrol și gaze ar reduce spațiul de relaxare a condițiilor monetare în întreaga regiune”, arată Erste.

Banca nu își modifică deocamdată prognozele de inflație și dobânzi. Pentru România a rectificat recent în creștere estimarea de inflație pentru acest an și a împins din mai în august momentul primei tăieri de dobânzi din partea BNR, precum și amploarea reducerilor în acest an.

„Per total, mediul extern va avea un efect de răcire asupra perspectivelor de creștere din regiunea ECE dacă conflictul persistă. Va fi încă un an cu dificultăți”, arată Erste.

ING Bank arată că trebuie urmărită situația din Qatar, o sursă importantă de gaz lichefiat, pentru a evalua dinamica monedelor din ECE, având în vedere că Europa s-a confruntat cu o iarnă mai rece decât media și depozitele s-au golit aproape de minimele istorice, la circa 30% în Cehia, Ungaria și România, în timp ce în Polonia sunt la 50% și în Germania la 20%.

Prețul gazului este foarte important și pentru prețul energiei electrice.

Citește și Românii sunt tot mai săraci și au ajuns să își cumpere mâncare pe cardul de credit