Războiul din Iran are consecințe grave asupra economiei. Specialiștii avertizează că euro s-ar putea prăbuși

Războiul din Iran ar putea avea consecințe grave asupra economiei dacă se va prelungi. Donald Trump a estimat că războiul ar putea dura patru săptămâni.

Războiul din Iran, consecințe grave asupra economiei. Avertismetul specialiștilor

Au apărut deja primele consecințe ale războiului din Orientul Mijlociu. Prețurile la energie, benzină, motorină și gaze naturale au crescut enorm de la începerea conflictului. Specialiștii avertizează că dacă războiul din Iran se prelungește, lucrurile ar putea scăpa de sub control.

Economistul german Daniel Stelter susține că ne-am putea confrunta chiar cu o recesiune. Potrivit specialiștilor, moneda europeană ar putea fi afectată mai grav.

”Un euro deja structural slab, din cauza creșterii economice reduse, a datoriilor mari și a dezacordurilor politice, ar intra sub presiune suplimentară, deoarece capitalul s-ar orienta către investițiile în dolari, considerate mai sigure”, avertizează Daniel Stelter, potrivit Euronews, citat de Antena3. 

Alte articole

Avertismentul lansat de Saad al-Kaabi, ministrul Energiei din Qatar: „Acest lucru va dărâma economiile lumii”

Economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali. PIB-ul a fost mai mic cu 1, 9% în trimestrul IV 

Și economistul-șef al ING Bank, Carsten Brzeski, avertizează că „într-un asemenea scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar continua să scadă”.

Citește și Operațiunea „Epic Fury”, ziua 7. Israelul anunță că a distrus 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului. Trump spune că nu are ”nicio limită de timp” privind durata războiului. Iranul anunță că va folosi arme strategice

Cel mai pesimist scenariu pentru moneda europeană ar apărea în cazul unei escaladări regionale prelungite în Orientul Mijlociu, care ar provoca perturbări majore ale aprovizionării cu energie în Europa.

În perioade de criză, investitorii tind să vândă acțiuni și să se refugieze în așa-numitele „active sigure”, precum dolarul american. Pe măsură ce se cumpără mai multe active denominate în dolari, moneda americană se apreciază, iar euro scade.

”Dacă blocada din Strâmtoarea Hormuz durează mai mult, adică mai multe săptămâni, prețul petrolului ar putea urca la 100 de dolari pe baril sau chiar mai mult. Într-un astfel de scenariu, dolarul ar crește primul, iar euro ar scădea în continuare, probabil până la aproximativ 1,10 dolari pentru un euro”, susține specialistul ING Bank.

Într-o astfel de situație, cursul euro-dolar ar putea coborî între 1,10 și 1,12 dolari sau chiar mai jos. Ar însemna o depreciere de aproximativ 5% până la 8% față de dolar.

De exemplu, o vacanță în Statele Unite ar deveni mai scumpă, iar bunurile importate, precum petrolul, electronicele sau materiile prime, ar costa mai mult atunci când sunt convertite în euro.

O scădere de 5% până la 8% în următoarele săptămâni ar aduce moneda europeană la cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022-2023 provocată de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Economistul Daniel Stelter consideră că efectele unui război prelungit vor fi mult mai grave pentru Germania.

„Prețurile mai mari la energie acționează ca o taxă suplimentară, reducând consumul și investițiile. Economii deja slab industrializate, precum Germania, vor aluneca într-o recesiune profundă, iar întreaga zonă euro într-o recesiune tehnică. În final, Banca Centrală Europeană ar trebui să intervină din nou mai puternic pe piață pentru a preveni o nouă criză a datoriilor”, a explicat Stelter.

Citește și Diana Șucu și-a ales tabăra în războiul privind cheltuielile pentru revenirea românilor aflați în Orientul Mijlociu. ”Acum trebuie să plătim noi pentru inconștiența lor?”

Potrivit specialiștilor, dacă războiul cu Iranul se încheie rapid, BCE ar putea reduce dobânzile pentru a sprijini economia. Dobânzile mai mici fac creditele mai accesibile și pot stimula investițiile și consumul.

Însă dacă conflictul durează mai mult, BCE s-ar confrunta cu o problemă: revenirea inflației ar face imposibilă reducerea dobânzilor. În schimb, banca centrală ar trebui să le mențină sau chiar să le crească.