Băutura alcoolică al cărei preț nu va crește în România. Decizia cu impact la nivelul întregii Uniuni Europene

Tribunalul Uniunii Europene a stabilit ca o băutură alcoolică din România să fie încadrată la categoria cidru, și nu la o altă categorie de băuturi alcoolice, ceea ce presupune aplicarea unui nivel de acciză zero.

Băutura alcoolică al cărei preț nu va crește în România

Decizia are reverberații la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că oferă clarificări cu privire la modul în care trebuie interpretate regulile de clasificare pentru băuturile de tip cidru.

Tribunalul UE a stabilit, astfel, că nu există un prag procentual minim al alcoolului din suc de mere fermentat pentru încadrarea la subpozițiile aferente cidrului, și că dominante rămân caracteristicile organoleptice și destinația comercială a produsului.

Citește și : Situația salariilor restante de la Liberty Galați. Declarațiile făcute de președintele Consiliului Județean

Alte articole

Noi scumpiri în România. Se anunță creșteri de prețuri în industria prelucrătoare, construcţii şi servicii, până în iulie

Ce este băutura alcoolică Borg, devenită virală pe TikTok. Specialiștii avertizează că este foarte periculoasă

În concret, autoritatea vamală a considerat că băutura Strongbow nu ar trebui clasificată drept băutură din categoria cidru, deoarece o parte din alcool provine din alte plante, reclasificând produsul într-o categorie pentru care nu se datorează acciză.

Heineken România a contestat în instanță decizia, iar în cadrul litigiului, Tribunalul UE a clarificat modul în care trebuie interpretate regulile europene privind clasificarea cidrului, interpretare ce va sta la baza soluționării finale a litigiului.

Societatea a clasificat produsele, inițial, ca cidru de mere/pere, categorie pentru care acciza datorată era zero, însă ulterior autoritatea vamală a considerat că procentul semnificativ de alcool provenit din alte plante decât merele ar impune reclasificarea produselor.

Litigiul a vizat încadrarea tarifară și, implicit, regimul fiscal aplicabil băuturilor tip cidru, marca „Strongbow”, importate și comercializate în România de către Heineken România SA.

„Am construit întreaga strategie pe convingerea că dreptul vamal european nu permite clasificări bazate pe praguri inexistente în lege. Tribunalul UE a validat această abordare și a reafirmat un principiu esențial: acolo unde norma nu impune un prag, autoritățile nu pot inventa unul. Este o victorie nu doar pentru HEINEKEN România, ci pentru orice operator economic care se confruntă cu incertitudinea clasificărilor tarifare în Uniunea Europeană”, a precizat avocatul specializat în litigii Călin Dragoman.

Industria, protejată de reclasificările arbitrare

Decizia are impact la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că instanța a clarificat că regulile europene privind cidrul nu stabilesc un procent minim de alcool provenit din fermentarea merelor. Astfel, pentru clasificarea unei băuturi trebuie analizate și gustul, mirosul și destinația comercială.

Instanța europeană a confirmat faptul că poziția 2206 și, prin analogie, subpozițiile sale referitoare la cidru, recunoaște în mod expres posibilitatea de a adăuga alcool (din anumite surse) la băuturile care se încadrează la această poziție, cu condiția ca ele să păstreze caracterul produselor clasificate la poziția respectivă.

„Această hotărâre reprezintă un reper fundamental pentru interpretarea Nomenclaturii Combinate la nivelul întregii Uniuni Europene. Tribunalul a confirmat ceea ce am susținut de la început: clasificarea tarifară nu poate fi redusă la un singur criteriu cantitativ, ci trebuie să reflecte realitatea obiectivă a produsului – caracteristicile sale organoleptice, proprietățile fizice și destinația comercială. Pentru industrie, aceasta înseamnă predictibilitate și protecție împotriva reclasificărilor arbitrare”, a declarat avocata Ana Maria Iordache.

Heineken România SA a obținut, în fața Curții de Apel București, anularea actelor administrativ-fiscale emise de ANAF, care stabiliseră încadrarea tarifară a băuturii la pozițiile 2206 00 39 și 2206 00 59 – în acest sens fiind decisivă expertiza tehnică ce a confirmat existența caracteristicilor organoleptice de cidru ale produsului.

Citește și : Cât câștigă angajații din benzinării care te ajută să alimentezi. Unde sunt cele mai mari salarii

Înalta Curte de Casație și Justiție, judecând recursul formulat de ANAF, a apreciat ca necesară o dezlegare din partea instanței europene cu privire la efectele pe care prezența în compoziția băuturii a unei cantități de alcool provenită din alte plante decât mărul le produce în planul clasificării tarifare. În acest sens, ÎCCJ a solicitat Tribunalului UE să precizeze dacă o băutură precum cea din litigiu – compusă din suc de mere din concentrat fermentat (25%), apă, sirop de glucoză-fructoză, acid malic, dioxid de carbon, metabisulfit de potasiu și diferite arome, conținând alcool provenit din plante altele decât merele cu o pondere între 48% și 53%, dar prezentând caracteristicile organoleptice ale cidrului de mere – se încadrează la subpozițiile tarifare 2206 00 31, 2206 00 51 sau 2206 00 81 (acciză zero în România) sau la subpozițiile 2206 00 39 și 2206 00 59 (acciză datorată).