În imaginile difuzate de televiziunea de stat, apar şeful securităţii, Ali Larijani, şi preşedintele Massoud Pezeshkian în mijlocul mulţimii, aceştia fiind discreţi în public de la începutul războiului, conform News.ro.
În această a 14-a zi de ostilităţi care zguduie economia mondială, iranieni pro-guvernamentali s-au adunat pentru o paradă anuală în sprijinul palestinienilor, în ciuda bombardamentelor care au început încă de dimineaţă.
Explozii au fost auzite în special în centrul capitalei, la mică distanţă de locul adunării. O femeie a fost ucisă în atac, potrivit agenţiei iraniene Irna.
Deşi şeful diplomaţiei, Abbas Araghchi, era de asemenea prezent în mulţime, noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, nu a apărut în public de la numirea sa, duminica trecută. Un prim mesaj a fost difuzat joi de televiziunea naţională.
El este „rănit şi probabil desfigurat”, a afirmat vineri şeful Pentagonului, Pete Hegseth.

În timpul defilării de la Teheran, AFP a observat manifestanţi fluturând steaguri iraniene, ţinând în mâini portrete ale lui Mojtaba Khamenei şi pancarte care promiteau preşedintelui american Donald Trump şi prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu iadul pe pământ.
„Problema lui Trump este că nu înţelege că poporul iranian este o naţiune curajoasă, o naţiune puternică, o naţiune hotărâtă”, a declarat la televiziunea de stat Ali Larijani, şeful Consiliului Suprem de Securitate Naţională. „Cu cât va accentua presiunea, cu atât determinarea naţiunii se va întări”, a avertizat el.
Conflictul a provocat deja deplasări importante de oameni în interiorul ţării: peste trei milioane de persoane sunt afectate, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). „Aproape fiecare familie de aici găzduieşte cel puţin o familie venită din Teheran”, a declarat pentru AFP o femeie de 30 de ani care locuieşte în Kermanshah, în estul ţării.
La faţa locului, „populaţia este extrem de tensionată şi revoltată”, a spus ea, în special din cauza raţionalizării pâinii sau a benzii adezive, menită să protejeze geamurile de explozii.
Statele Unite şi Israelul au lovit peste 15.000 de ţinte de la începutul războiului, pe 28 februarie, potrivit lui Pete Hegseth.
Armata israeliană, care a declarat că vizează „infrastructurile regimului” iranian în cursul dimineţii, continuă, de asemenea, să bombardeze Libanul, unde opt persoane au fost ucise într-un atac în sud şi un pod strategic a fost distrus.
În vizită la Beirut pentru a-şi arăta „solidaritatea” cu Libanul, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat Israelul şi Hezbollahul pro-iranian să „oprească războiul”.
Iranul a anunţat, la rândul său, că va lansa o nouă serie de rachete asupra Israelului.
Războiul a făcut prima sa victimă franceză în noaptea de joi spre vineri: un soldat ucis de o dronă Shahed în Kurdistanul irakian, potrivit comandantului său.
Armata americană a anunţat, de asemenea, moartea celor şase membri ai echipajului în urma prăbuşirii unui avion american de realimentare cu combustibil, în vestul Irakului, asigurând totodată că acest eveniment nu a fost cauzat de „tiruro ostile”.
Atacurile iraniene continuă şi în Golful Persic, în ţările care găzduiesc baze şi interese americane.
Jurnaliştii AFP au auzit explozii în Emiratele Arabe Unite, la Dubai, al cărui centru era acoperit vineri dimineaţă de un nor de fum.
În Oman, două persoane au fost ucise de o dronă în nord, potrivit unui post de televiziune de stat.
Iar Arabia Saudită a anunţat că a doborât o „dronă ostilă” care se îndrepta spre cartierul diplomatic al capitalei sale, Riad.
În primul său mesaj, noul lider suprem iranian a insistat asupra capacităţii Iranului de a semăna haosul în regiune, în special prin reducerea ofertei de petrol, continuând să blocheze strâmtoarea Ormuz, cale strategică prin care tranzitează o cincime din petrolul mondial.
Acest şoc energetic major are consecinţe foarte concrete în întreaga lume: mai multe companii aeriene, precum Air France sau SAS, şi-au majorat deja unele tarife. În Nepal, se vând acum doar butelii de gaz umplute pe jumătate.
Hotărât să continue acest război pentru a împiedica Iranul, „un regim terorist” pe care a ameninţat că îl va „distruge complet”, să se doteze cu „arme nucleare”, Donald Trump încearcă, în paralel, să ţină sub control acest şoc petrolier. Pentru a reduce tensiunile legate de ofertă, administraţia sa a anunţat joi că autorizează temporar vânzarea petrolului rusesc stocat pe nave, relaxând astfel sancţiunile economice împotriva Moscovei – spre marea nemulţumire a Uniunii Europene, care a considerat această decizie „foarte îngrijorătoare”.
După ce a înregistrat o creştere de 10% cu o zi înainte, barilul de Brent, referinţa pieţei mondiale, se tranzacţiona în continuare la peste 100 de dolari vineri dimineaţă.