Donald Trump a răbufnit: „Nu mai avem nevoie şi nici nu mai dorim asistenţa ţărilor NATO. Niciodată nu am avut. Nu avem nevoie de ajutorul nimănui”

După ce solicitarea sa de asistenţă pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz a fost respinsă de majoritatea aliaţilor Statelor Unite, preşedintele Donald Trump a anunţat marţi, într-o postare pe Truth Social din care transpare iritarea, că „nu mai are nevoie de ajutor”, pentru că Iranul a fost decimat, şi adaugă că nici nu a avut nevoie niciodată de ajutor, pentru că SUA sunt cea mai puternică ţară din lume.

Doar mica țară baltică fostă republică sovietică Estonia nu exclude o contribuție militară la o operațiune menită să asigure securitatea navigației comerciale în fața represaliilor iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a declarat marți ministrul eston de externe Margus Tsahkna, o poziție inedită în rândul aliaților din NATO, printre care inclusiv cei mai puternici au respins cererea președintelui american Donald Trump de a participa la o astfel de misiune în cadrul unei coaliții, relatează agenția DPA.

Traian Băsescu: „Stăm între două războaie, dar nu suntem în stare să facem nimic. Ne băgăm în Golful Persic, dar bâzâie dronele lângă noi. Dacă primesc pe RO-Alert cu risc de lovitură de aviație? Ce fac? Ce fac cu soția? Ce fac cu copiii? Ce fac cu nepoții?”

„Statele Unite au fost informate de majoritatea „aliaţilor” noştri din NATO că aceştia nu doresc să se implice în operaţiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran, în Orientul Mijlociu, şi asta în ciuda faptului că aproape toate ţările au fost de acord în totalitate cu ceea ce facem şi că Iranului nu i se poate permite, sub nicio formă, să deţină arme nucleare”, mărturiseşte Donald Trump, care luni spunea că secretarul de stat Marco Rubio va anunţa în curând lista ţărilor care sunt dispuse să coopereze în Strâmtoarea Ormuz.

Alte articole

Directorul Centrului Național de Antiterorism al SUA demisionează în semn de protest față de războiul cu Iranul și îl atacă dur pe Donald Trump: „Am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului și a puternicului său lobby american”

Salariul minim în Iran, majorat cu 60%, după proteste violente. Inflaţia este imensă: 1,35 milioane de riali pentru 1 USD

„Nu sunt surprins de acţiunea lor”, adaugă preşedintele SUA, explicând ironic şi iritat totodată că a considerat întotdeauna NATO, unde SUA cheltuiesc sute de miliarde de dolari pe an pentru a proteja ţările membre, ca fiind „o stradă cu sens unic: noi le vom proteja, dar ele nu vor face nimic pentru noi, în special, la nevoie”, spune el cu reproş.

„Din fericire, am decimat armata Iranului – marina lor a dispărut, forţele aeriene au dispărut, sistemele antiaeriene şi radarele au dispărut şi, poate cel mai important, liderii lor, practic la toate nivelurile, au dispărut, pentru a nu ne mai ameninţa niciodată pe noi, pe aliaţii noştri din Orientul Mijlociu sau pe lume!” – proclamă Donald Trump, deşi în teren Iranul şi-a continuat atacurile, inclusiv asupra ambasadei SUA din Bagdad.

Salariul minim în Iran, majorat cu 60%, după proteste violente. Inflaţia este imensă: 1,35 milioane de riali pentru 1 USD

„Datorită faptului că am avut un astfel de succes militar, nu mai „avem nevoie” şi nici nu mai dorim asistenţa ţărilor NATO — NICIODATĂ NU AM AVUT!” – anunţă Donald Trump. „La fel şi în cazul Japoniei, Australiei sau Coreei de Sud”, continuă el.

„De fapt, vorbind în calitate de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, de departe cea mai puternică ţară din lume, NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI!” – scrie el cu litere mari, aşa cum obişnuieşte pentru a sublinia o anumită idee, în finalul postării sale.

Duminică, într-un interviu telefonic acordat Financial Times, preşedintele Donald Trump a avertizat că NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău” dacă aliaţii SUA nu contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz, transmiţând un mesaj dur ţărilor europene în legătură cu această rută strategică. El a îndemnat şi Beijingul să ajute la rezolvarea perturbărilor din strâmtoare, provocate de conflictul cu Iranul.

Luni, principalii aliaţi ai SUA, inclusiv Uniunea Europeană, au declarat că nu au planuri imediate de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz.

Reuters: Statele din Golf fac presiuni asupra SUA să neutralizeze definitiv Iranul, pe fondul agravării crizei din Strâmtoarea Ormuz

Statele arabe din Golf nu au cerut SUA să intre în război cu Iranul, dar multe dintre ele îndeamnă acum Washingtonul să nu se oprească din drum şi să nu lase Republica Islamică capabilă încă să ameninţe linia vitală a petrolului din Golf şi economiile care depind de aceasta, au declarat trei surse din Golf pentru Reuters.

În acelaşi timp, aceste surse şi cinci diplomaţi occidentali şi arabi au afirmat că Washingtonul exercită presiuni asupra statelor din Golf pentru a se alătura războiului dintre SUA şi Israel. Potrivit a trei dintre aceştia, preşedintele Donald Trump doreşte să demonstreze sprijinul regional pentru această campanie, pentru a-i consolida legitimitatea internaţională, precum şi sprijinul intern.

„Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depăşit toate limitele cu fiecare ţară din Golf”, a declarat Abdulaziz Sager, preşedintele Centrului de Cercetare al Golfului, cu sediul în Arabia Saudită, care este familiarizat cu gândirea guvernului.

„La început i-am apărat şi ne-am opus războiului”, a spus el. „Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i clasifica”, a explicat expertul.

Iranul atacă statele din Golf cu drone şi rachete

Teheranul şi-a demonstrat deja raza de acţiune, atacând aeroporturi, porturi, instalaţii petroliere şi centre comerciale din cele şase state din Golf cu rachete şi drone, perturbând în acelaşi timp transportul maritim prin Strâmtoarea ormuz – artera care transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial şi care stă la baza economiilor din Golf.

Atacurile au întărit temerile din Golf că a permite Iranului să aibă orice armament ofensiv semnificativ sau capacitate de producţie de arme l-ar putea încuraja să ţină ostatică linia de viaţă energetică a regiunii ori de câte ori tensiunile cresc.

Pe măsură ce războiul a intrat în a treia săptămână, cu intensificarea atacurilor aeriene ale SUA şi Israelului şi cu Iranul care trage asupra bazelor americane şi a ţintelor civile din întreg Golful, o sursă din Golf a declarat că starea de spirit predominantă în rândul liderilor este clară: Trump ar trebui să slăbească în mod semnificativ capacitatea militară a Iranului.

Alternativa, a spus sursa, este să se trăiască sub o ameninţare constantă. Dacă Iranul nu este grav slăbit, a spus el, acesta va continua să ţină regiunea la bunul său plac.

Iranul, cu o populaţie predominant musulmană şiită, şi-a privit adesea vecinii arabi sunniţi din Golf – aliaţi apropiaţi ai SUA, care găzduiesc baze militare americane – cu o profundă suspiciune, chiar dacă relaţiile cu Qatarul şi Omanul au fost, în general, mai puţin tensionate.

De-a lungul anilor, Iranul şi aliaţii săi regionali au fost acuzaţi de atacuri asupra instalaţiilor energetice din Golf, printre care se numără şi atacul din 2019 asupra instalaţiilor petroliere Abqaiq şi Khurais din Arabia Saudită – pentru care Iranul şi-a negat responsabilitatea -, care a redus la jumătate producţia saudită şi a zguduit pieţele energetice.

Pentru liderii din Golf, inacţiunea reprezintă acum riscul cel mai mare.

Efectul atacurilor Iranului din această lună depăşeşte cu mult daunele materiale specifice, nu numai că perturbă fluxurile de petrol, ci afectează şi imaginea de stabilitate şi securitate câştigată cu greu, care a stat la baza încercărilor ţărilor din Golf de a-şi extinde comerţul şi turismul şi de a se baza mai puţin pe exporturile de combustibili fosili.

„Dacă americanii se retrag înainte ca misiunea să fie finalizată, vom fi nevoiţi să ne confruntăm singuri cu Iranul”, a spus Sager.

Ca răspuns la întrebările privind aceste preocupări, Casa Albă a declarat că SUA „distrug capacitatea (Iranului) de a lansa aceste arme sau de a produce mai multe”, iar Trump se află „în strânsă legătură cu partenerii din Orientul Mijlociu”.

Dintre ţările din Golf, doar Emiratele Arabe Unite au răspuns. Acestea au declarat că „nu doresc să fie antrenate în conflicte sau escaladări”, dar şi-au afirmat dreptul de a „lua toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea şi integritatea şi pentru a asigura siguranţa rezidenţilor.

Surse din regiune au declarat că acţiunea militară unilaterală a oricărui stat din Golf rămâne exclusă, deoarece doar o intervenţie colectivă ar evita expunerea ţărilor individuale la represalii.

Mai mult, consensul este încă greu de atins. Cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului = Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Oman şi Emiratele Arabe Unite – au organizat o singură conferinţă video pe Zoom şi niciun summit arab nu a fost convocat pentru a discuta acţiuni coordonate.

Liderii din Golf se tem serios de un conflict mai amplu şi incontrolabil.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat săptămâna trecută că partenerii din Golf „îşi intensifică eforturile şi mai mult” şi sunt dispuşi să „treacă la ofensivă”, colaborând deja cu Washingtonul în ceea ce priveşte apărarea aeriană colectivă şi integrată, deşi nu a specificat ce altceva ar putea face.

Un oficial de rang înalt din Emiratele Arabe Unite a declarat că ţara sa a ales să dea dovadă de reţinere, după ce Iranul a afirmat că armata americană a folosit Emiratele Arabe Unite pentru a lovi Insula Kharg, unde se află principalul terminal de export al petrolului iranian.

Cu toate acestea, Sager a afirmat că Arabia Saudită, principalul rival al Iranului pentru influenţa regională, ar putea fi forţată să riposteze dacă Iranul ar depăşi limitele, în special prin atacuri asupra principalelor instalaţii petroliere sau staţii de desalinizare sau prin provocarea de victime numeroase:

„În acest caz, Arabia Saudită nu ar avea altă opţiune decât să intervină”, spune el, dar adaugă că Riadul ar încerca totuşi să-şi calibreze orice răspuns pentru a evita o escaladare suplimentară.

DILEMA STRATEGICĂ A GOLFULUI

În esenţă, statele arabe din Golf se confruntă cu o dilemă strategică, explică Fawaz Gerges de la London School of Economics: echilibrarea ameninţării imediate a atacurilor iraniene cu riscul mult mai mare de a fi antrenate într-un război condus de SUA şi Israel.

Alăturarea la această campanie, a spus el, ar contribui puţin la superioritatea militară a Washingtonului, în timp ce ar creşte brusc expunerea la represaliile iraniene. Rezultatul este o reţinere calculată: apărarea suveranităţii şi semnalarea liniilor roşii fără a intra într-un război pe care ţările din Golf nu l-au început şi nu îl controlează.

În acest moment, pârghia Iranului este evidentă. Acesta a decis efectiv care nave pot trece prin strâmtoare, lucru pe care niciun stat din regiune nu îl consideră acceptabil.

„Acum că Iranul a demonstrat că poate închide Ormuz, Golful se confruntă cu o ameninţare fundamental diferită”, spune Bernard Haykel, profesor de studii din Orientul Apropiat la Universitatea Princeton. „Dacă nu este abordată, această ameninţare va fi de lungă durată”, prevede profesorul.

Duminică, Trump a făcut un apel – fără prea mult succes iniţial – pentru formarea unei coaliţii de ţări care să ajute la redeschiderea căii navigabile.

Haykel arată că, deşi economia globală depinde de petrolul şi gazul din Golf, cea mai mare parte a acestora se îndreaptă spre est, către China, Japonia şi alte economii asiatice, ceea ce înseamnă că şi acestea trebuie să-şi asume responsabilitatea. „China a contribuit la securizarea rutelor maritime din largul Somaliei; ar putea fi dispusă să intervină şi aici”, crede Haykel.