Peste 84% dintre români consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, 74.4% că nu trebuie să iasă din UE. Peste 75% susțin mărirea cheltuielilor pentru apărare (Sondaj INSCOP)

Potrivit unui nou sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea Strategic Thinking Group, românii sunt foarte pro-NATO și pro-UE, consideră că țara noastră trebuie să își mărească cheltuielile militare și nu au încredere în Rusia.

Peste 84% dintre români consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, 74.4% că nu trebuie să iasă din UE (Sondaj INSCOP)

Întrebați dacă România trebuie să părăsească NATO, 11.8% dintre cei intervievați cred că România ar trebui să iasă din NATO (față de 18.7% în ianuarie 2022 și 8.1% în decembrie 2024), în timp ce 84.4% sunt de părere că țara nu ar trebui să părăsească alianța (față de 76.2% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8% (față de 5.1% în ianuarie 2022 și 3.8% în decembrie 2024).

Sunt de părere că România ar trebui să iasă din NATO mai ales: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.

La întrebarea dacă România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, 22.2% dintre respondenți sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (față de 25.2% în ianuarie 2022 și 9.4% în decembrie 2024), în timp ce 74.4% se opun (față de 71.7% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024). 3.4% nu știu sau nu răspund (față de 3.1% în ianuarie 2022 și 2.5% în decembrie 2024).

Alte articole

Prima reacție a lui Nicușor Dan după amenințările Iranului: „România este apărată, este parte din NATO, are un parteneriat strategic cu SUA”

Nicuşor Dan, după discuțiile cu șeful NATO: ”Reîntăresc că România este o țară sigură, chiar mai sigură” / ”Am cheltuit 2,2 la sută din PIB anul trecut. În bugetul de anul acesta vor fi 2,5 la sută, din care aproape 40 la sută vor fi pentru echipamente, deci pentru investiții în apărare”

Consideră că România ar trebui să iasă din UE în special: votanții AUR și angajații din sectorul privat.

Citește și : Tânăr de 25 de ani, nemulțumit de jobul unde câștigă 6.000 de lei: „Trimit 1-2 mailuri pe zi”. Internauții l-au pus la zid: „Luna viitoare sunt pe străzi. Fă diferența”

În privința creșterii cheltuielilor pentru apărare, 75.6% dintre respondenți declară că sunt de acord ca România să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare pentru a-și proteja suveranitatea în cazul unei agresiuni militare, în timp ce 21.5% se declară împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%.

Sunt de acord ca România să își mărească cheltuielile pentru apărare mai ales: votanții PSD, PNL, USR și persoanele peste 60 de ani. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat se opun cel mai mult creșterii cheltuielilor pentru apărare.

Iată, mai jos, celelalte răspunsuri oferite de români potrivit sondajului INSCOP:

Nivelul de siguranță al României

Întrebați dacă, în prezent, România este o țară sigură sau nesigură din punct de vedere al securității naționale, 17.9% dintre români au apreciat că este foarte sigură, 33.2% mai degrabă sigură, 27% mai degrabă nesigură, iar 19.4% foarte nesigură. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.4%.

Consideră că România este o țară sigură din punct de vedere al securității naționale mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Cred că România este o țară nesigură în special: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Pericole la adresa securității naționale

35.3% dintre respondenți consideră că principalul pericol la adresa securității naționale a României este corupția. 19.4% indică dezinformarea și manipularea opiniei publice (știri false, influențarea proceselor democratice), 18.7% instabilitatea economică, 5.8% un atac militar (agresiune externă asupra teritoriului), iar 5.3% influența politică străină. Menționează atacurile cibernetice (asupra infrastructurii critice: rețele de energie, bănci, spitale) 4.3% dintre români, criza energetică – 3%, actele de terorism și sabotaj – 1.1%, acțiunile de spionaj – 0.9%, iar 2% precizează alt pericol. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%.

Implicarea României într-un război

31% dintre participanții la sondajul realizat în perioada 23-27 februarie (înainte de atacul împotriva Iranului) declară că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani (față de 36.9% în sondajul realizat între 3 și 13 martie). 33.1% sunt oarecum îngrijorați (față de 31.1% în sondajul realizat între 3 și 13 martie), 5.2% oarecum neîngrijorați (față de 6.1% în sondajul realizat între 3 și 13 martie), iar 29.1% spun că sunt foarte puțin îngrijorați sau deloc (față de 25.2% în sondajul realizat între 3 și 13 martie). 1.6% nu știu sau nu răspund.

Sunt îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani mai ales: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat sunt cel mai puțin îngrijorați de o astfel de perspectivă.

Direcție alianțe politice și militare

76.8% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest – adică Uniunea Europeană, SUA, NATO (față de 77% în ianuarie 2022 și 87.5% în decembrie 2024), în timp ce 10.1% cred că direcția potrivită ar fi către Est – adică Rusia, China (față de 10.4% în ianuarie 2022 și 4.1% în decembrie 2024). 13.1% nu știu sau nu răspund (față de 12.6% în ianuarie 2022 și 8.4% în decembrie 2024).

Sunt de părere că România ar trebui să se orienteze către Vest mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, locuitorii din Capitală.

Consideră că România ar trebui să se orienteze către Est în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat.

Acțiunile militare împotriva Iranului

11.9% dintre participanții la sondaj consideră că acțiunile militare ale Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului sunt foarte justificate. 21.1% le apreciază ca fiind mai degrabă justificate, 26.5% mai degrabă nejustificate, iar 21.4% foarte nejustificate. Ponderea non-răspunsurilor este de 19%.

Extinderea „umbrelei nucleare” a Franței

În contextul discuțiilor despre extinderea „umbrelei nucleare” a Franței, 22.2% dintre români ar fi de total de acord ca România să participe la un astfel de proiect european, 17.1% mai degrabă de acord, 13.8% mai degrabă împotrivă, în timp ce 37.2% ar fi total împotrivă. 9% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.

Sunt de acord într-o proporție mai mare decât restul populației cu acest proiect european inițiat de Franța: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Dezacordul apare într-un procent mai mare decât media în rândul: votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al locuitorilor din urbanul mic.

Găzduirea de arme nucleare franceze

Întrebați în ce măsură sunt de acord sau nu cu găzduirea de arme nucleare franceze, pe teritoriul României, 12.6% dintre participanții la sondaj sunt total de acord. 12.1% sunt mai degrabă de acord, 16% mai degrabă împotriva, iar 52.9% total împotriva. 5.6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.

Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București sunt de acord într-un procent mai mare decât restul populației cu găzduirea de arme nucleare franceze pe teritoriul României. Se înregistrează un nivel mai ridicat de dezacord comparativ cu restul populației în rândul: votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie.

Încrederea în țări

55.8% dintre respondenți au foarte multă și destul de multă încredere în SUA, 46.8% în Marea Britanie, 41.9% în Franța, 41.7% în Germania și 41.6% în Polonia. Republica Moldova beneficiază de un capital de încredere de 29.9%, Bulgaria – 29.2%, Turcia – 28.6%, iar Serbia – 21.2%. Pe ultimele locuri se poziționează Ungaria cu 20.1%, Ucraina cu 16.8%, și Rusia cu 12.6%.

Au încredere în SUA mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă cea mai multă încredere în Marea Britanie. Au încredere în Franța în special: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă mai multă încredere în Ucraina decât restul populației. În special votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații în sectorul privat au încredere în Rusia.

Cine ar avea rolul principal în respingerea unui atac?

38.3% dintre participanții la sondaj consideră că rolul principal în respingerea unui atac ar reveni NATO (prin activarea Articolului 5). 27.6% indică statele cu care România are parteneriate strategice bilaterale (precum Franța, Germania sau Marea Britanie), 19.6% Armata României, iar 8.6% Uniunea Europeană (prin cooperare militară între statele membre). 5.9% nu știu sau nu răspund.

Respectarea Articolului 5 din Tratatul NATO

Articolul 5 din tratatul NATO spune că dacă o țară membră este atacată, celelalte țări trebuie să o ajute, inclusiv militar. 75.6% dintre participanții la sondaj consideră că, dacă România ar fi atacată, SUA ar respecta această obligație. Precizează Germania – 69.4%, Franța – 69.3%, Marea Britanie – 63.9%, Polonia – 61.7% și Ungaria – 40 6%.

Consideră că SUA ar respecta obligația prevăzută de NATO în special: votanții AUR și PSD, persoanele de peste 60 de ani. Votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că Germania ar respecta Articolul 5 din NATO.

Cred că Franța și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală, angajații din sectorul public. Sunt de părere că Marea Britanie și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar asupra României mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală, angajații din sectorul public. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred într-o măsură mai mere decât media că Polonia ar respecta Articolul 5 din NATO. Tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Ungaria va respecta obligația Articolului 5 din NATO.

Importanța investițiilor în industria de apărare

61.3% dintre cei chestionați consideră că este foarte important ca statul să sprijine investițiile în industria de apărare. 24.2% cred că este oarecum important, 3.4% oarecum neimportant, iar 9.6% foarte puțin important sau deloc. 1.4% nu știu sau nu răspund.

Producția de armament în România

69.2% dintre respondenți consideră că producția pe teritoriul României a armamentului și echipamentelor militare este foarte importantă. 19.5% spun că este destul de importantă, 6.3% destul de puțin importantă, iar 2.7% deloc importantă. 2.3% nu știu sau nu răspund.

Dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice

69.3% dintre români consideră că este foarte important ca România să își dezvolte capacitățile industriale și tehnologice interne în sectorul apărării. 22.1% spun că acest lucru este destul de important, 3.6% destul de puțin important, iar 3.3% deloc important. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.

Dezvoltarea tehnologiilor militare în mediul privat

27.6% dintre participanții la sondaj declară că au foarte multă încredere în capacitatea mediului privat din România de a dezvolta tehnologii militare moderne. 34% spun că au destul de multă încredere, 16.9% destul de puțină încredere, iar 17.5% foarte puțină încredere sau deloc. 3.9% nu știu sau nu răspund.

Soluții pentru asigurarea securității naționale

50% dintre români consideră că dezvoltarea tehnologiilor și producției naționale în domeniul apărării este cea mai importantă soluție pentru securitatea națională a României. 14.8% menționează apelul la garanții internaționale de securitate, iar 13.3% importul de tehnologie militară de la aliați. 12.4% cred că neutralitatea din punctul de vedere al alianțelor militare ar fi cea mai potrivită opțiune. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.5%.

Integrarea dronelor în capacitățile de apărare

Întrebați în ce măsura sunt de acord sau nu cu investiții pentru integrarea sistemelor aeriene fără pilot (drone) în capacitățile de apărare a României, 36% dintre cei intervievați declară că sunt de acord în foarte mare măsură. 36.2% sunt de acord în destul de mare măsură, 9.5% în destul de mică măsură, iar 14.4% în foarte mică măsură sau deloc. 4% nu știu sau nu răspund.

Sprijin pentru companii care dezvoltă tehnologii militare

Întrebați în ce măsură cred că statul român ar trebui cu siguranță să sprijine companiile publice sau private care investesc în tehnologii militare moderne, 60.8% răspund cu siguranță da, 27% – probabil da, 3.9% – probabil nu, iar 6.1% -cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.

Percepția războiului hibrid

33.4% dintre participanții la sondaj consideră că România este afectată în mare măsură de acțiuni de război hibrid (dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice). 36.8% apreciază că țara este afectată în destul de mare măsură, 12.4% în destul de mică măsură, iar 12.4% în foarte mică măsură sau deloc. 5% nu știu sau nu răspund.

Citește și : Metoda „citația” – o nouă tentativă de fraudă pe e-mail. Avertismentul MAI: „O secundă în plus de atenție”

Riscul atacurilor cibernetice

32.7% dintre români consideră că riscul unor atacuri cibernetice serioase asupra instituțiilor publice din România este foarte mare, 37.5% destul de mare, 15.8% destul de mic, iar 11.5% foarte mic sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.6%.

Programe de pregătire pentru situații de criză

Cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice

Întrebați dacă statul ar trebui să furnizeze cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice, 81.4% dintre cei intervievați își exprimă acordul, în timp ce 16.7% sunt împotrivă. 1.9% nu știu sau nu răspund.

Măsuri pentru detectarea dezinformării

88.3% dintre participanții la sondaj consideră că statul ar trebui să ofere cetățenilor programe de pregătire pentru situații de criză care să includă măsuri pentru detectarea dezinformării, în timp ce 10% sunt de părere că statul nu ar trebui să furnizeze astfel de programe. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.

Măsuri de prim ajutor

97.5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să furnizeze cetățenilor programe de pregătire pentru situații de criză care să includă măsuri de prim ajutor, în timp ce 1.7% sunt de părere că statul nu ar trebui să ofere astfel de programe. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%.

Proceduri de evacuare în situații de urgență

Întrebați dacă cred că statul ar trebui să ofere cetățenilor programe de pregătire care să includă proceduri de evacuare în situații de urgență, 94.4% dintre români sunt de acord, în timp ce 4.3% sunt împotrivă. 1.4% nu știu sau nu răspund.

Metodologie: Cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group a inclus două valuri de culegere, în perioada 23-27 februarie 2026, respectiv 3-13 martie 2026. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar volumul fiecărui eșantion fiind de 1100 de persoane. Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor pentru fiecare eșantion este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.