Organizaţia Meteorologică Mondială: „Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Indicatorii sunt în zona roşie”

Perioada 2015-2025 a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) într-un raport publicat luni, avertizând că „toţi indicatorii climatici cheie sunt pe roşu” şi că planeta Pământ este „împinsă dincolo de limitele sale”, relatează Reuters.

Iarna nu vrea să plece! Care este orașul în care s-a depus un strat generos de zăpadă, în mijlocul primăverii

În raportul său, agenţia ONU subliniază, de asemenea, că anul 2025, cu aproximativ 1,43 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, a fost al doilea sau al treilea cel mai călduros din istorie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest lucru confirmă un raport anterior al OMM, potrivit căruia anul 2025 a fost unul dintre cei mai călduroşi trei ani înregistraţi vreodată.

Alte articole

Orașul cu climă tropicală din România. Pe ce dată vine primăvara, conform meteorologilor Accuweather

Anunţul meteorologilor în zilele cu ger siberian: 2025 a fost al treilea an cel mai cald înregistrat vreodată în lume

Pierderea masei gheţarilor în zone cheie s-a numărat printre cele mai grave cinci înregistrate vreodată, se arată în raport, cu scăderi excepţionale raportate în Islanda şi America de Nord.

Prognoza meteo 23 martie 2026. Ploi la început de săptămână, inclusiv în București. De marți, ANM anunță că se încălzește

„Starea climei globale se află într-o situaţie de urgenţă. Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Fiecare indicator climatic cheie arată roşu”, a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.

Raportul a confirmat, de asemenea, că 2024 a fost cel mai cald an, cu aproximativ 1,55 grade Celsius peste media preindustrială.

Guvernele s-au angajat, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, să încerce să evite depăşirea pragului de 1,5 grade Celsius de încălzire globală.

El Niño ar putea reveni în 2026. Cum va afecta vremea de pe planetă?

Climatologii prevăd revenirea fenomenului El Niño în semestrul doi al anului 2026, după încheierea unui ciclu La Niña. Această evoluție ar putea accentua riscul apariției unor temperaturi mondiale fără precedent și a unor fenomene meteorologice severe, arată Euronews.

Specialiștii anticipează că lunile februarie-aprilie vor conferi sistemului climatic o configurație ENSO neutră, cu o probabilitate de circa 60%. Cu toate acestea, experții NOAA subliniază persistența unor „incertitudini semnificative” în cadrul modelelor predictive, menționând că prognozele elaborate în această perioadă a anului prezintă o fiabilitate relativ redusă, scrie Euronews.

El Niño–Southern Oscillation (ENSO) constituie un ciclu climatic caracterizat prin alternanța a două faze opuse – El Niño și La Niña – care modifică circulația atmosferică și oceanică la scară planetară.

Mecanismele celor două faze: El Niño și La Niña
În condiții standard, alizeele din Pacificul ecuatorial transportă masele de apă caldă de la marginile estice către cele vestice ale bazinului. Când se declanșează El Niño, acești curenți aerieni își pierdin intensitatea sau își inversează direcția, determinând încălzirea anomală a apelor din estul Pacificului.

La polul opus, La Niña amplifică forța alizeelor, stimulând ascensiunea apelor reci din straturile adânci ale oceanului și răcind suprafața apei, cu precădere în zona coastelor americane.

Episoadele El Niño se manifestă la intervale neregulate, de obicei o dată la 2-7 ani, persistând aproximativ 12 luni, deși uneori perioada se poate prelungi.

El Niño și repercusiuni asupra climei mondiale
Prezența El Niño se corelează cu diminuarea precipitațiilor în zonele tropicale ale Asiei, Africii și Americii de Sud, perturbând sistemele musonice. Simultan, fenomenul favorizează precipitații abundente și inundații în sudul Statelor Unite, Peru sau regiuni din Europa Mediteraneană.

De asemenea, El Niño potențează manifestarea valurilor de căldură, explicând de ce anii în care domnește acest fenomen tind să figureze printre cei mai fierbinți din istoria măsurătorilor meteorologice. Estimările specialiștilor indică o contribuție temporară de 0,1-0,2°C la temperatura medie globală.

Această creștere suplimentară se adaugă trendului de încălzire determinat de activitatea antropică, care a majorat deja temperatura planetară cu 1,3-1,5°C comparativ cu era preindustrială.

Reconfigurarea reperelor climatice
Administrația Națională pentru Ocean și Atmosferă (NOAA) a introdus recent un nou indice de evaluare a fenomenelor El Niño și La Niña, comparând temperaturile din Pacific nu doar cu media istorică, ci cu restul zonelor tropicale ale globului.

Pe măsură ce gazele cu efect de seră încălzesc planeta, conceptul de „normal” se schimbă constant, iar diferențele dintre metodele vechi și cele noi de calcul pot ajunge la 0,5°C – suficient pentru a influența clasificarea unui episod climatic.

Un an sub semnul instabilității
Oamenii de știință avertizează că instaurarea El Niño în ultimele luni ale lui 2026 ar putea propulsa acest an în topul celor mai calde înregistrate vreodată.

„Parametrii tradiționali ai normalității au fost depășiți de mult”, susțin cercetătorii, evidențiind acumularea progresivă de energie termică în sistemul climatic. În aceste condiții, reactivarea El Niño riscă să declanșeze o succesiune de evenimente extreme – secete prelungite, ploi diluviene și Canicule istorice – cu impact major asupra ecosistemelor și populațiilor.