Guvernul declară situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului. Executivul a publicat proiectul de OUG: plafon la adaosuri, exporturi controlate și amenzi uriașe pentru firmele care fac speculă cu carburanți – DOCUMENT

UPDATE: Guvernul Bolojan va adopta marți, într-o ședință extraordinară, o ordonanță de urgență prin care declară „situație de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru șase luni și introduce un pachet de intervenții directe în piața carburanților, de la limitarea adaosului comercial și controlul exporturilor până la relaxarea temporară a obligațiilor privind biocarburanții.

Nota de fundamentare leagă explicit intervenția de războiul din Orientul Mijlociu și de scumpirea accelerată a petrolului. Potrivit documentului, la 22 martie 2026, cotația Brent ajunsese la circa 114 dolari/baril, după un vârf de 119,82 dolari/baril pe 19 martie, față de aproximativ 65 dolari/baril la începutul lui februarie.

Pe piața internă, Guvernul Bolojan consemnează deja prețuri medii de 9,18 lei/litru pentru benzina standard și 9,91 lei/litru pentru motorina standard, subliniind că România depinde de importuri de țiței în proporție de circa 75%.

Executivul spune că există o „situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată” și afirmă, în chiar preambulul ordonanței, că „este necesar ca statul să intervină pentru a asigura buna funcționare a economiei, în interesul cetățenilor săi”. De asemenea, Guvernul invocă riscul de inflație, probleme de aprovizionare și nevoia de a combate „posibile tendințe de speculă”, vorbind despre instituirea unui „mecanism obiectiv, transparent și gradual de intervenție”.

Alte articole

Mobilizare generală pentru rezerviști! Armata Română aduce mii de oameni la instrucție: Amenzi usturătoare pentru cei care lipsesc

EXCLUSIV Hantavirusul care sperie Europa, analizat de medicul Tudor Ciuhodaru. Cum se manifestă boala: „Când apar simptome, trebuie să te prezinți de urgență la spital”

Măsura centrală din ordonanța de urgență este limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime folosite la obținerea lor la „cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025” de fiecare operator economic. Pentru firmele înființate anul trecut sau acesta, cu activitate mai mică de 12 luni, plafonul se raportează la media adaosului din perioada efectivă de activitate. Textul include și că limitarea se aplică „pe tot lanțul de activitate economică”, iar prin adaos comercial se înțelege diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție sau de achiziție.

În paralel, Executivul introduce un control strict asupra ieșirii carburanților din țară. Pe durata crizei, exporturile și livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi făcute numai cu „acordul prealabil scris” al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei, iar procedura concretă trebuie stabilită prin ordin comun în termen de cinci zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

În nota de fundamentare, Guvernul leagă această măsură de dependența de importuri și de nevoia de a evita dificultăți în asigurarea volumelor necesare pentru piața internă, inclusiv în contextul anunțului Agenției Internaționale pentru Energie privind eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre.

Un alt pilon al OUG este derogarea temporară de la obligația privind conținutul de biocarburanți. Proiectul permite comercializarea, pe teritoriul țării noastre, a benzinei cu un conținut minim de biocarburant de doar 2% în volum, față de nivelul de 8% avut în vedere de legislația actuală. După expirarea perioadei de criză, ministerul de resort va avea 30 de zile la dispoziție pentru a analiza eventuale măsuri compensatorii, astfel încât obiectivele naționale de reducere a emisiilor să nu fie afectate, urmând ca aceste măsuri să fie aprobate, dacă va fi cazul, prin hotărâre de Guvern. Executivul motivează derogarea prin presiunile asupra lanțurilor de aprovizionare și riscul ca operatorii să nu poată asigura simultan și carburanți suficienți, precum și respectarea țintelor privind biocomponenta.

Ordonanța mai prevede că aplicarea unor adaosuri comerciale peste nivelul permis „constituie acțiune speculativă” în sensul OUG 84/2022 și va fi sancționată potrivit legislației privind concurența neloială și protecția consumatorilor. În plus, exporturile sau livrările intracomunitare făcute fără aprobările cerute devin contravenții sancționate cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri, iar pentru firmele nou-înființate, fără cifră de afaceri relevantă, amenda va fi între 100.000 și 1.000.000 de lei. Constatarea și sancționarea acestor fapte vor fi făcute de autoritatea vamală, iar poliția sau alte organe de control vor trebui să predea de îndată actele constatatoare și marfa către vamă.

Un detaliu cheie este că regimul sancționator nu va intra în vigoare imediat. Articolul 7 din proiect prevede expres că dispozițiile privind sancțiunile intră în vigoare la cinci zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. Asta înseamnă că Guvernul își lasă o fereastră scurtă de tranziție înainte de aplicarea efectivă a amenzilor.

Aproape 1/3 din ordonanță vizează, de fapt, corectarea OUG 12/2026 privind gazele naturale. Nota de fundamentare arată că, după intrarea în vigoare a actului normativ, au fost identificate „disfuncționalități și necorelări”, inclusiv erori de redactare privind atribuțiile instituționale și lipsa unor norme clare pentru repartizarea cantităților de gaze. Guvernul susține că pentru perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026 cantitățile disponibile la producători nu acoperă integral necesarul pentru consumul curent al consumatorilor casnici, în timp ce pentru intervalul 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027 rămân cantități nerepartizate.

Astfel, ordonanța schimbă trimiterea instituțională din anexa OUG 12/2026, înlocuind referințele improprii cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon pentru anumite cantități de gaze legate de operațiuni petroliere și reinjecție în zăcământ.

În plus, proiectul obligă producătorii ca, în 24 de ore de la intrarea în vigoare a ordonanței, să transmită către OTS cantitățile nerepartizate și necontractate, după care OTS va trebui să le redistribuie proporțional cu consumul estimat al fiecărui furnizor, să recalculeze stocul minim al fiecărui furnizor și stocul minim total, iar apoi să retransmită datele recalculate către producători, furnizori și ANRE. Totodată, dacă în perioada aprilie-noiembrie 2026 se dovedește că au fost alocate cantități excedentare pentru consumul curent, furnizorii vor fi obligați să le înmagazineze pentru iarna 2026-2027.

Guvernul mai afirmă că prin acest proiect „se asigură o stabilitate a prețurilor la produse petroliere” și se evită „impactul negativ generalizat în economie”, în timp ce pe componenta gazelor spune că urmărește predictibilitate și prevenirea dezechilibrelor pe piață.

Executivul admite că, în mod normal, prețurile ar trebui lăsate la intersecția dintre cerere și ofertă, dar consideră că actualul șoc petrolier justifică o intervenție directă a statului. Dacă ordonanța va fi adoptată în forma analizată, piața carburanților va intra, cel puțin pentru următoarele șase luni, într-un regim de control administrativ mai dur, iar piața gazelor va primi o corecție de urgență menită să evite blocajele din sezonul rece următor.

UPDATE: Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că măsurile privind criza carburanţilor sunt „doar nişte soluţii de avarie”, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final al combustibililor. „Prin declararea situaţiei de criză statul poate obliga companiile să îşi limiteze exporturile, în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, adică îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”, explică Negrescu, la solicitarea News.ro. Economistul consideră că limitarea adaosului comercial „va avantaja marii jucători din piaţă”, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, dar îi va afecta pe cei mici, fără „forţă financiară”. Negrescu reclamă inacţiunea Guvernului în privinţa preţului gazelor pentru agenţii economici, explicând că oamenii vor avea o factură mai mică la gaze, dar vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la „covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii”.

UPDATE: Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat măsurile de urgență impuse pe piața carburanților.  „Am avut o discuție extrem de practică la sediul guvernului la mai mult de două săptămâni după ce am venit cu soluții ca prețul gazelor să nu crească.  Sunt măsuri pe care le-am propus după discuții cu specialiștii în domeniu și piața. Este evident că nu sunt măsuri perfecte, dar ele vor tempera creșterea. Se prevede declararea stării de criză în domeniul combustibililor, limitarea exporturilor de diesel, limitarea adaosului la 50% din media anului 2025, creearea unui mecanism prin care este imposibilă specula privind creșterea prețului și eliminarea obligației privind minim 8% combustibil bio”, a spus Ivan.

„Fiecare ban încasat la bugetul de stat prin creșterea prețului la combustibil va fi folosit pentru eventuale reduceri de taxe”.

Premierul Ilie Bolojan a convocat luni, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației.

În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, marți, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize.

”Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.

Citește și: Avertisment sumbru pentru economia mondială din cauza războiului din Orientul Mijlociu: „Nicio țară nu va fi ferită”. Cum vrea Guvernul României să evite criza carburanţilor

Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.

Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.

Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.

De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun”, a anunțat Guvernul.

La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Preţ carburanţi 23 martie 2026. Veşti proaste de lunea, ziua şi scumpirea la pompă. Cât costă azi un plin de benzină/motorină

După șase zile consecutive de majorări, benzina standard a ajuns să coste 9,13 lei/litru, iar motorina – 9,83 lei/litru, pe fondul tensiunilor geopolitice, care au dus la creșteri zilnice ale cotațiilor petrolului. În alte stații, prețul motorinei ajunge chiar și la 9,99 de lei/litru.

La începutul lunii martie, prețul benzinei standard se situa între 7,92 și 8,07 lei/litru, în timp ce prețul motorinei a crescut de la 8,24 la 8,37 de lei/litru.

În Bucureşti, benzină standard se vinde în jur de  ~9,13 – 9,26 lei/l, iar motorina standard: ~9,82 – 9,97 lei/l. Diferențele între benzinării sunt minime, de doar câțiva bani, ceea ce arată că toate marile rețele au ajuns la același nivel de preț.

Prețuri record la carburanți 20 martie 2026. Benzina a trecut de 9 lei în toată țara, motorina se duce spre 11 lei! Cea mai mare scumpire de la începutul războiului din Iran

Pentru un rezervor de 50 de litri, un plin de benzină costă în jur de 460 lei, iar unul de motorină în jur de 490 de lei. Comparativ cu începutul lunii, șoferii plătesc cu zeci de lei în plus la fiecare alimentare, iar pragul de 500 de lei pentru un plin devine realitate în cazul motorinei.