Preţ carburanţi 25 martie 2026. Bâlbâiala Guvernului creşte tarifele la pompă. Cât a ajuns un litru de motorină!

Preţ carburanţi 25 martie 2026. Ziua şi scumpirea carburanţilor nu mai este deja o ştire, noutatea constând în cuantumul majorării uneori şi de mai multe ori pe parcursul aceleiaşi zi.

Preţ carburanţi 25 martie 2026 în timp real aici

Preţ motorină în Bucureşti

Alte articole

Protest inedit? Fake news cu plinul de benzină plătit cu găleata de monede

Preţ carburanţi 24 martie 2026. Noi scumpiri la pompă! Cât costă un plin după ce Guvernul a apăsat „butonul de panică”

Preţ carburanţi 25 martie 2026. Premierul Ilie Bolojan afirmă că Guvernul va adopta, miercuri după-amiază sau cel mai târziu joi, o primă ordonanţă care va include măsuri pentru a atenua impactul majorării preţurilor carburanţilor pe pieţele internaţionale, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul respinge acuzaţiile potrivit cărora Guvernul nu a luat măsuri pentru că majorarea preţurilor la carburanţi aduce mai mulţi bani la buget.

Ilie Bolojan a explicat că şedinţa de Guvern în care trebuiau luate măsuri pentru atenuarea impactul majorării preţurilor carburanţilor pe pieţele internaţionale nu a avut loc din cauza lipsei unui aviz al Consiliului Economic şi Social, care a dorit o discuţie cu patronatele.

”Pe fondul discuţiilor legate de preţul carburanţilor am pregătit acest prim proiect de ordonanţă şi astăzi CES-ul, care este un organism care trebuie să avizeze acest tip de proiecte, a amânat practic pronunţarea unei decizii, ei trebuie să dea un aviz, că e favorabil sau nefavorabil, solicitându-ne să facem o întâlnire într-un consiliu tripartit la care să participe şi patronatele, pentru că a fost o rezervă din partea patronatelor”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la Euronews România.

Scumpiri record la carburanți. Ce plan are Ilie Bolojan: „Resping orice fel de idee că Guvernul poate să intervină, dar nu o face”

El a anunţat că miercuri va avea loc o discuţie la care vor participa Guvernul, sindicatele şi patronatele, în condiţiile în care unul dintre subiectele propuse este de a limita adaosurile la combustibil, urmând ca miercuri după-amiază sau cel mai târziu joi Guvernul să adopte prima ordonanţă ”care să vină să intervină pe situaţia complicată de pe piaţa de combustibil din toată lumea”.

”O reducere de adaosuri este perfect suportabilă acolo unde lanţurile sunt integrate, rafinărie şi se ajunge până la staţia de benzină, dar acolo unde sunt doar comercianţii care cumpără direct produsul finit şi ajung să îl distribuie, marja lor de adaos nu este foarte mare, iar o reducere a acestei marje de adaos la jumătate i-ar putea duce – astea au fost contestările care au apărut în această perioadă – la situaţia în care să nu îşi poată acoperi costurile, deci să funcţioneze în pierdere. Într-o atare situaţie efectul pieţei este de a nu se mai aproviziona, ceea ce ar putea duce, la anumite staţii de benzină, nu cele care sunt în marile reţele, la o penurie de combustibil şi asta este discuţia pe care mâine o vom finaliza”, a adăugat prim-ministrul.

Ilie Bolojan a spus că a discutat cu marile reţele de benzinării pentru a se asigura că creşterea de preţ este mai lentă decât majorările înregistrate pe pieţele internaţionale.

Premierul a subliniat că majorările nu vor putea fi complet anulate, având în vedere fluctuaţiile de pe pieţele internaţionale şi faptul că Rommnia importă materie primă.

”Statul român îşi va asuma partea lui de contribuţie şi niciun ban pe care în această lună, ca urmare a creşterii de preţuri, l-am încasat suplimentar sub formă de TVA, de exemplu, nu va rămâne în puşculiţa statului român. Nu că nu ne-ar trebui aceşti bani, pentru că suntem cu bugetul destul de strâns, suntem într-o zonă de deficit, dar unul din principiile pe care le-am avut urmărind ce se poate face pe această piaţă este să urmărim să fie împărţit acest cost. (…) Va plăti şi statul un preţ, tot ce a încasat suplimentar şi mai mult decât atâta, şi trebuie să plătească un preţ şi distribuitorii sau marii producători care – unii dintre ei – pot să facă nişte profituri suplimentare în această perioadă”, a explicat Bolojan, făcând referire la măsurile luate pentru sprijinirea transportatorilor şi agricultorilor.

”Scenariul reducerii (TVA şi accizelor la combustibili – n.r.) este pe masă, este un pas doi, dar asta înseamnă să ajungi la o situaţie de stabilitate, vezi cât s-a încasat, faci o estimare ce înseamnă costuri, pentru că odată ce intri cu un astfel de mecanism (…) declanşezi nişte elemente de costuri, iar România nu are un deficit, astăzi, de 3%, cum ar fi fost bine să aibă”, a adăugat premierul.

Scumpirea carburanților deschide seria șocurilor. Se anunță prețuri mai mari și la alimente, produse lipsă la raft și concedieri!

El a evitat să avanseze un prag de preţ la care Guvernul ar putea interveni asupra TVA şi accizelor la motorină şi benzină.

Bolojan a respins ideea că Guvenrul nu a intervenit până acum pentru că, prin majorarea tarifelor la carburanţi, la bugetul de stat vin mai mulţi bani.

”Resping orice fel de idee că Guvernul poate să intervină, dar nu intervine pentru că încasează o grămadă de taxe pe care nu ştiu unde le duce”, a spus premierul.

El a susţinut că nu are divergenţe cu miniştrii implicaţi în gestionarea crizei combustibililor, iar toţi deţinătorii de portofolii au fost de acord că va fi nevoie de o a doua intervenţie a Guvernului după ce preţurile la combustibili se vor fi stabilizat.

Creştere de aproape 4% a preţurilor petrolului, marţi, după ce perturbările de aprovizionare persistă, iar Iranul neagă discuţiile cu SUA

Preţurile petrolului au crescut marţi cu aproape 4%, pe fondul celei mai mari perturbări a aprovizionării la nivel global şi după ce Iranul a negat că ar fi purtat discuţii cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Golful Persic, contrazicând afirmaţiile preşedintelui american Donald Trump, care spusese că un acord ar putea fi încheiat curând, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrol au scăzut cu peste 10% luni, după ce Trump a ordonat amânarea cu cinci zile a unor atacuri asupra centralelor electrice din Iran, afirmând că Statele Unite au purtat discuţii cu oficiali iranieni neidentificaţi, în urma cărora au fost obţinute ”puncte majore de acord”.

Marţi, contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 3,81%, ajungând la 103,8 dolari, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,24 dolari, sau cu 4,4%, până la 92 dolari pe baril.

Războiul a blocat aproape complet transportul a aproximativ o cincime din petrolul şi gazele naturale lichefiate ale lumii prin strâmtoarea Ormuz, provocând ceea ce Agenţia Internaţională pentru Energie a numit cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie.

”Realitatea din teren nu s-a schimbat. Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, iar perturbările de aprovizionare continuă, ceea ce tensionează piaţa”, a spus Nikos Tzabouras, analist la platforma de tranzacţionare Tradu.com, deţinută de Jefferies.

Iranul a lansat marţi noi valuri de rachete asupra Israelului. Trei oficiali israelieni de rang înalt, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au declarat că Trump pare hotărât să ajungă la un acord, dar consideră foarte puţin probabil ca Iranul să accepte cerinţele americane într-o nouă rundă de negocieri.

”Ne întoarcem la o piaţă dominată de incertitudini. Piaţa începe să includă în preţuri scenariul în care războiul va continua.”, a spus Phil Flynn, analist senior la Price Futures Group.

Potrivit unor surse citate de Reuters, poziţia de negociere a Iranului s-a înăsprit semnificativ de la începutul războiului, iar Teheranul ar cere concesii importante din partea Statelor Unite dacă eforturile de mediere vor duce la negocieri serioase.

Dacă strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă până la sfârşitul lunii aprilie, preţul petrolului Brent ar putea ajunge la 150 de dolari pe baril, potrivit estimărilor băncii Macquarie, depăşind astfel recordul istoric de 147 de dolari stabilit în 2008.

În cele mai recente atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune, un birou al unei companii de gaze şi o staţie de reducere a presiunii au fost lovite în oraşul iranian Isfahan, iar un proiectil a lovit o conductă de gaze care alimentează o centrală electrică din Khorramshahr, potrivit agenţiei iraniene Fars.