Operațiunea Epic Fury, ziua 26. Statele Unite au trimis Iranului un plan în 15 puncte pentru pace în Orientul Mijlociu. Donald Trump anunță că Teheranul a fost de acord „să nu dețină niciodată arma nucleară”

Statele Unite au trimis Iranului un plan în 15 puncte pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, potrivit a doi oficiali informați despre eforturile diplomatice, reflectând dorința administrației Trump de a găsi o ieșire din conflict, în timp ce se confruntă cu consecințele economice, potrivit The New York Times.

Statele Unite au trimis Iranului un plan în 15 puncte pentru pace în Orientul Mijlociu

Nu a fost clar cât de mult a fost răspândit planul, transmis prin intermediul Pakistanului, printre oficialii iranieni și dacă Iranul era dispus să îl accepte ca bază pentru negocieri. De asemenea, nu a fost clar dacă Israelul, care a bombardat Iranul împreună cu Statele Unite, era de acord cu propunerea.

Însă transmiterea planului a arătat că administrația își intensifica eforturile pentru a încheia un război, aflat acum la a patra săptămână, care a atras mai multe alte țări.

New York Times nu a văzut o copie a planului, dar oficialii, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta detalii sensibile, au împărtășit câteva dintre liniile sale generale, spunând că acesta abordează programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului.

Alte articole

O rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă deasupra Libanului. Ar fi vizat Ambasada SUA din Beirut sau baze militare NATO

Ambasada Israelului din România, precizări privind aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim, în plin război cu Iranul

Israelul și Statele Unite au vizat rachetele balistice, lansatoarele și instalațiile de producție ale Iranului, precum și programul său nuclear, în cadrul campaniei de bombardament care a început pe 28 februarie. Liderii americani și israelieni au promis că nu vor permite niciodată Iranului să dețină o armă nucleară.

Citește și : Israelul anunță că va prelua controlul asupra unei părți din sudul Libanului. Ministrul de finanțe israelian propune anexarea teritoriului: „Râul Litani trebuie să fie noua noastră graniță cu statul Liban”

Însă Iranul a continuat să lanseze rachete asupra Israelului și a țărilor arabe vecine și deține încă 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit pe teritoriul său.

Planul discută și rutele maritime, a declarat unul dintre oficiali. De la începutul războiului, Iranul a blocat efectiv majoritatea navelor occidentale să treacă în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă strategică de intrare și ieșire din Golful Persic, reducând aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale și ducând la creșterea prețurilor.

Deocamdată, nu există indicii că războiul se va opri iminent; oficialii israelieni au declarat că se așteaptă ca acesta să continue timp de săptămâni.

Într-o declarație, Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a recunoscut că diplomația este în curs de desfășurare, dar a spus: „În timp ce președintele Trump și negociatorii săi explorează această nouă posibilitate de diplomație, Operațiunea Epic Fury continuă fără încetare pentru a atinge obiectivele militare stabilite de comandantul șef și de Pentagon.”

Șeful armatei pakistaneze, mareșalul Syed Asim Munir, a devenit interlocutorul cheie dintre Statele Unite și Iran, Egiptul și Turcia încurajându-i pe iranieni să se implice constructiv, au adăugat oficialii. Se crede că mareșalul Munir menține legături strânse cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, ceea ce îl pune în poziția de a transmite mesaje între părțile beligerante, au spus aceștia.

Recent, el l-a contactat pe Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului Iranului și fost comandant al Gărzilor Revoluționare, propunând ca Pakistanul să găzduiască discuții între Iran și Statele Unite, au declarat un oficial iranian și un oficial pakistanez, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre comunicările sensibile.

Mareșalul Munir s-a întâlnit de două ori în 2025 cu președintele Trump, care l-a lăudat, spunând că este „mareșalul său preferat”.

Marți, prim-ministrul Shehbaz Sharif al Pakistanului a scris pe rețelele de socializare că țara sa „susține pe deplin eforturile continue de a continua dialogul pentru a pune capăt” războiului din Orientul Mijlociu.

„Sub rezerva acordului dintre SUA și Iran, Pakistanul este pregătit și onorat să fie gazda pentru a facilita discuții semnificative și concludente pentru o soluționare cuprinzătoare a conflictului în curs”, a scris el.

Iranul ar putea avea dificultăți în a oferi un răspuns rapid la eforturile americane. Înalți oficiali iranieni s-au chinuit să comunice intern și se tem că Israelul i-ar putea bombarda dacă se vor întâlni personal, au adăugat oficialii.

În prima zi a războiului, Israelul a atacat un complex al conducerii iraniene din Teheran, ucigându-l pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și pe mulți alți oficiali de rang înalt. Rămâne de văzut cine deține acum puterea de a lua decizii privind diplomația, războiul și pacea.

Însă dorința Casei Albe de a negocia sugerează că Donald Trump ar fi dispus să lase regimul actual în vigoare, cel puțin deocamdată, chiar dacă într-o stare slăbită și mai flexibilă. El și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au ezitat să spună dacă cererile lor pentru război includeau schimbarea regimului.

Donald Trump declară că Iranul este de acord să nu aibă arme nucleare

Președintele Trump a declarat că Iranul a fost de acord cu cea mai mare cerere a sa pentru a opri războiul: fără arme nucleare. „Au fost de acord”, a spus el. „Nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu asta.”.

Teheranul nu a declarat acest lucru public – și a negat chiar că ar fi discutat cu SUA. Dar Trump a precizat clar că îndeplinirea cererii de a nu deține arme nucleare este necesară pentru ca SUA să își oprească campania militară, potrivit New York Post.

Comentariile președintelui au venit în timp ce SUA și Iranul se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri în încercarea de a aduce un armistițiu la război – în timp ce se pregătesc și pentru o operațiune de luptă majoră dacă discuțiile eșuează.

„De fapt, vorbim cu oamenii potriviți și ei își doresc atât de mult să facă o înțelegere, încât nu aveți nicio idee cât de mult își doresc să facă o înțelegere”, a spus președintele.

De asemenea, el și-a exprimat optimismul că o înțelegere s-ar putea realiza, spunând că Teheranul „vorbește cu sens”.

„Ne vorbesc și vorbesc cu sens”, a remarcat Trump.

Trump a fost clar că dorește ca Iranul să renunțe la materialele sale nucleare – până la „praful nuclear”, ca parte a discuțiilor de pace în curs.

„Vrem praful nuclear. O să-l vrem”, a declarat el reporterilor luni, când a părăsit Florida, referindu-se la uraniul îmbogățit.

Între timp, Departamentul de Război se pregătește să trimită mii de soldați din Divizia 82 Infanterie a Armatei pentru a fi desfășurați în Orientul Mijlociu, potrivit unei surse familiarizate cu planul.

Pentagonul urmează să anunțe desfășurarea unei echipe de luptă de brigadă formată din 3.000 de persoane din unitatea de elită cu sediul în Carolina de Nord, în sprijinul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului, a relatat pentru prima dată Wall Street Journal.

Una dintre principalele forțe de răspuns rapid ale armatei, Divizia 82 Aeropurtată, este concepută pentru a fi o echipă de răspuns rapid capabilă să desfășoare un batalion în 18 ore – și o brigadă completă în 72 de ore.

Iranul s-a angajat anterior să nu construiască o armă nucleară ca parte a negocierilor cu Occidentul, însă Teheranul a continuat să îmbogățească materialul nuclear până la niveluri apropiate de cele de calificare pentru arme nucleare.

Operațiunea Midnight Hammer din vara trecută a „distrus” programul de arme nucleare al Iranului, potrivit lui Trump, dar acesta a spus că ultimele atacuri au avut ca scop oprirea reconstrucției acestuia.

SUA au vrut, de asemenea, să elimine capacitățile de rachete ale Iranului pentru a-l împiedica să atace Israelul și alți aliați din Orientul Mijlociu.

Președintele SUA a ajuns la o rată de aprobare de numai 36%

Rata de aprobare a președintelui Donald Trump a scăzut în ultimele zile la cel mai scăzut nivel de când s-a întors la Casa Albă, afectat de o creștere a prețurilor la combustibili și de dezaprobarea generalizată față de războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului, conform unui sondaj Reuters/Ipsos.

Sondajul de patru zile, finalizat luni, a arătat că 36% dintre americani aprobă performanța lui Trump în funcție, în scădere de la 40% într-un sondaj Reuters/Ipsos realizat săptămâna trecută.

Opiniile americanilor despre Trump s-au deteriorat semnificativ în ceea ce privește gestionarea economiei și a costului vieții, deoarece prețurile la benzină au crescut de când SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului pe 28 februarie. Doar 25% dintre respondenți au aprobat modul în care Trump gestionează costul vieții, o problemă care a fost în centrul campaniei sale electorale prezidențiale din 2024.

Doar 29% din țară aprobă gestionarea economică a lui Trump, cea mai scăzută evaluare din oricare dintre administrațiile prezidențiale ale lui Trump și mai mică decât orice evaluare economică a predecesorului său, democratul Joe Biden. Îngrijorările alegătorilor cu privire la economie și în special la creșterea costului vieții au fost un factor semnificativ în înfrângerea lui Biden, iar Trump a făcut campanie pe baza promisiunii de a crea o economie vibrantă.

Analiștii au declarat că sondajul indică un președinte care se va confrunta cu o opoziție publică semnificativă.

„Este important ca oamenii să știe că președintele le simte durerea și că ajutorul este pe drum”, a declarat Amanda Makki, strateg politic și avocat republican.

Poziția lui Trump în cadrul Partidului Republican rămâne în mare parte puternică. Doar aproximativ unul din cinci republicani au declarat că dezaprobă performanța sa generală la Casa Albă, o mică schimbare față de aproximativ unul din șapte săptămâna trecută. Dar ponderea republicanilor care dezaprobă gestionarea costului vieții a crescut la 34% de la 27% săptămâna trecută.

Rata generală de aprobare a lui Trump a fost de 47% în primele zile ale președinției sale și, de vara trecută, s-a menținut în mare parte în jurul a 40%. Acesta rămâne peste minimul de 33% înregistrat în prima sa administrație și puțin mai sus decât minimul de 35% al ​​lui Biden.

Războiul din Iran ar putea schimba situația pentru un președinte care a preluat mandatul promițând să evite „războaie stupide”. Sondajul a constatat că 35% dintre americani aprobă atacurile americane asupra Iranului, în scădere de la 37% într-un sondaj Reuters/Ipsos realizat săptămâna trecută. Aproximativ 61% au dezaprobat atacurile, comparativ cu 59% săptămâna trecută.

Citește și : Operațiunea Epic Fury, ziua 25. Donald Trump mai dă răgaz cinci zile Iranului după negocieri despre care Teheranul spune că nu au existat. Benjamin Netanyahu anunță că Israelul va continua atacurile în Iran și Liban/ Von der Leyen îi cere lui Trump să încheie războiul

Sondaje Reuters/Ipsos anterioare au fost realizate imediat după primele atacuri americane și israeliene, când mulți americani încă aflau despre situație, iar respondenților li s-a oferit opțiunea de a spune că nu sunt siguri de opiniile lor.

Un sondaj Reuters/Ipsos din 28 februarie – 1 martie a constatat că 27% au aprobat atacurile, 43% au dezaprobat și 29% nu erau siguri.

Cele mai recente sondaje nu oferă posibilitatea de a fi nesigur, deși 5% dintre respondenții la cel mai recent sondaj au refuzat să răspundă la întrebarea privind opinia lor asupra războiului.