Un studiu realizat de cercetători din Franța și Elveția arată că notificările, acele sunete și pop-upuri constante, nu sunt doar enervante, ci și dăunătoare.
Potrivit cercetării, notificările nu sunt doar iritante, ci prezic mult mai bine cât de ușor îți va fi să-ți menții atenția decât timpul total petrecut pe ecran. Practic, nu cât timp stai pe telefon determină cât de fragmentată devine atenția ta, ci cât de des ești întrerupt.
Citește și: Ce ar trebui să faci când te trezești înainte să sune alarma. Te ridici sau mai dormi puțin?
Studiile anterioare au avut o limită importantă: au fost folosite notificări simulate, nu reale, eliminând astfel influența utilizării din viaț de zi cu zi.
Noul studiu a folosit notificări reale, pe un eșantion de 180 de studenți, cu o vârstă medie de 21 de ani, categoria care pare cel mai afectată de scăderea capacității de concentrare din cauza smartphone-urilor.
Participanții primeau, în medie, aproximativ 100 de notificări pe zi. Rezultatul: notificările încetineau funcțiile cognitive cu cel puțin 7 secunde.
Pentru a măsura distragerea atenției, participanții au fost împărțiți în trei grupuri și au rezolvat teste psihologice în timp ce primeau trei tipuri de notificări: unele despre care li se spunea că sunt ale lor, altele generale (ale altor persoane, din rețelele sociale) și unele estompate, imposibil de citit.
Citește și: Inteligența artificială poate depista o boală rară care scurtează viața cu până la 10 ani. O fotografie a mâinii este suficientă pentru a observa semnele
Testele au inclus mai multe sarcini. De exemplu: li se arăta cuvântul „albastru” scris cu roșu, iar participanții trebuiau să spună culoarea textului, nu cuvântul. În timpul exercițiilor, apăreau notificările.
Notificările încetineau procesarea cognbitivă cu aproximativ 7 secunde în toate cazurile, dar efectul era cel mai puternic atunci când participanții credeau că notificările sunt personale.
Cu cât notificările erau mai încărcate emoțional, cu atât efectele erau mai pronunțate, atât în reacții cognitive, cât și în reacții fiziologice, precum dilatarea pupilelor. Deși fiecare întârziere pare mică, frecvența lor duce la un deficit major de atenție.