Cât încasează statul român din fiecare litru de carburant vândut la pompă. Expertul în energie dezvăluie soluţia propusă Guvernului: „Motorina ar ajunge sub 9 lei. Dar înţelegem că nu se doreşte”

Prețul carburanților în România este determinat de o combinație de factori fiscali și economici, în care taxele au o pondere semnificativă, potrivit datelor analizate în piață. Costul final plătit de consumatori include prețul materiei prime, accizele stabilite de stat, taxa pe valoarea adăugată (TVA), precum și marja de profit a distribuitorilor, toate acestea fiind influențate de cotațiile internaționale ale petrolului și de cursul valutar.
George Russo
25 mart. 2026, 16:15
Cât încasează statul român din fiecare litru de carburant vândut la pompă. Expertul în energie dezvăluie soluţia propusă Guvernului:

De la începutul anului 2026, majorarea accizelor și creșterea TVA au contribuit la scumpirea carburanților, într-un context în care evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale rămâne volatilă. Astfel, acciza la benzină a ajuns la 3,06 lei pe litru, iar cea la motorină la 2,80 lei pe litru, în timp ce TVA este de 21%.

Formula de calcul a prețului la pompă pornește de la prețul de bază, care include costul țițeiului, rafinarea și transportul, estimat în prezent la aproximativ 3,5–4 lei pe litru. Peste acesta se adaugă acciza, iar ulterior TVA-ul, aplicat la întreaga sumă, inclusiv peste acciză, ceea ce amplifică impactul fiscal asupra prețului final. La final, distribuitorii adaugă o marjă comercială, de regulă între 0,3 și 0,6 lei pe litru.

În aceste condiții, prețul final poate ajunge la aproximativ 8,3–8,5 lei pe litru în anumite scenarii, însă în prezent motorina standard se apropie de pragul de 10 lei pe litru. Calculat la acest nivel, structura prețului arată că aproximativ 4,5 lei merg către stat, 5,1 lei reprezintă costul efectiv al carburantului, iar circa 0,4 lei constituie marja comercială.

„De exemplu, Petrom și Rompetrol nu au marjă comercială”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru Adevărul.

Specialiștii explică faptul că există două mecanisme principale care fac ca prețurile la pompă să se ajusteze mai lent decât cotațiile petrolului. În primul rând, acciza este o taxă fixă, care nu scade odată cu prețul petrolului. În al doilea rând, TVA-ul se aplică peste întreaga sumă, inclusiv peste acciză, ceea ce creează un efect de multiplicare a taxelor.

Citeşte şi: RetuRO: Peste 9,2 miliarde de ambalaje cu simbolul SGR au fost recliclate de la începutul proiectului

Majorările recente de taxe au avut un impact direct asupra prețurilor. Creșterea accizelor a adăugat câteva zeci de bani pe litru, iar majorarea TVA la 21% a mai adus aproximativ 10–15 bani. Cumulate, aceste modificări pot duce la o scumpire de aproximativ 0,5 lei pe litru.

Pe piața internațională, barilul de petrol Brent era cotat marți dimineață la 101,64 dolari, în scădere față de ziua precedentă, când ajunsese la 104,78 dolari. În România, motorina standard se vinde la prețuri cuprinse între 9,82 lei și 10,22 lei pe litru, în funcție de distribuitor, în timp ce motorina premium depășește 10,5 lei pe litru în unele stații.

În acest context, reducerea accizelor ar putea avea un impact mai mare asupra prețului final decât plafonarea adaosului comercial, consideră experții.

„O scădere a accizei cu 50 de bani din cei 2,8 lei/litru ar fi modificat substanțial prețul. Dar înțelegem că nu se dorește acest lucru”, a declarat Chisăliță pentru „Adevărul”.

Acesta a precizat că una dintre soluțiile propuse autorităților vizează o reducere temporară a prețului la pompă, împărțită între stat și companii, după modelul aplicat în trecut.

„Noi am propus o reducere a prețului la pompă cu 50 de bani/litru, din care 25 de bani să fie suportați de către stat și 25 de bani de către benzinărie. Statul a încasat 456 milioane de lei din creșterea TVA. Ar putea folosi acești bani pentru reducerea temporară a prețului la motorină. Dacă ar elimina și taxa la taxă, motorina ar ajunge sub 9 lei”, a declarat Chisăliță pentru sursa citată.

Citeşte şi: Guvernul Ilie Bolojan amână ordonanța de urgență privind starea de criză pe piața carburanților pentru joi. Surse politice indică faptul că aceasta va fi adoptată săptămâna viitoare