Raportarea risipei alimentare devine obligatorie de la 1 aprilie: Amenzi uriașe pentru firmele care nu declară stocurile aruncate

Până la 31 martie, aproape 500.000 de companii din sectorul alimentar trebuie să declare pe platforma Ministerului Agriculturii cantitățile aruncate și metodele prin care reduc risipa. Deși, pe hârtie, pare un demers simplu, mulți antreprenori se plâng că practică le dă bătăi de cap dificultăți.

„Am muncit la dânsa foarte mult. La noi durează două zile să facem pâinea, pentru că sunt produse naturale, cu dospire lentă, la rece”, a spus Irina, pentru Observator.

Irina Rasiga și-a lansat recent propria brutărie artizanală, unde toate produsele sunt 100% naturale și se consumă în maximum 5 zile. Chiar dacă oferă parte din produsele sale ca donații, tot ajunge să arunce ocazional între 15 și 20% din ce produce.

„Preferăm să le donăm celor din anturajul nostru, apropiaţi, familie, cunoscuţi, vecini, ca să nu facem risipă, dar încercăm să producem cât mai puţin şi mai des. Două zile la preţ normal şi în a treia zi deja cu 50% reducere”, a completat Irina.

Citește și: Horoscop detaliat pentru săptămâna 30 martie – 3 aprilie. Ce te așteaptă pe plan personal, financiar și sentimental în funcție de zodie

La ce soluții au recurs firmele

Companiile au mai multe opțiuni pentru a limita risipa: pot vinde la preț redus alimentele aproape de termenul de expirare, să le doneze organizațiilor umanitare sau să le transforme în compost ori hrană pentru animale. Regulile impun firmelor să adopte cel puțin două dintre aceste metode înainte ca produsele să ajungă la gunoi.

„De la 1 aprilie urmează să încărcăm pe platformele de la Ministerul Agriculturii, care momentan nu este funcţională, nişte norme proprii. Prin care să combată risipa alimentară. Documentaţia pentru a realiza această donaţie este foarte riguroasă şi foarte stufoasă”, a mai spus Irina Rasiga.

„În anul 2025 erau obligaţi să îşi stabilească un plan care să continua aceste măsuri pentru prevenirea şi diminuarea risipei de alimente. Iar anul acesta, sunt obligaţi să transmită la MADR aceste planuri. Cei care sunt înscrişi în categoria receptori trebuie să trimită şi date referitoare la tipul, valoarea alimentelor, care au făcut obiectul transferului cu titlul gratuit”, a declarat Maria Anghel, expertă în cadrul direcției generale în industrie alimentară.

Restaurantele și hotelurile sunt deja în acest scenariu.

„La noi accentul cade mai mult pe monitorizarea si optimizarea unor proceduri deja existente. In practica asta inseamna o gestionare mai atentă a stocurilor,  precum si calcularea si ajustarea portiilor in functie de consumul real. Si anticiparea fluxului de clienti pentru a produce cantitatile aproape de necesar”, a afirmat Robert Mordășan, director de restaurant în Iași.

Companiile care nu respectă noile reguli riscă amenzi de până la 40.000 de lei, iar controalele vor începe luna viitoare.

Câtă mâncare aruncăm anual

La nivel european, aproximativ 60 de milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi. România contribuie cu 2,5 milioane de tone, echivalentul a circa 150 kg pe persoană. Surprinzător, jumătate din această risipă provine din casele noastre, nu din restaurante sau cafenele. Horeca aruncă doar 15 – 20% din alimente, iar supermarketurile și magazinele sub 10%.

Citește și: Anunț oficial de la Romgaz. Când intră pe piață, cu gaze mai ieftine pentru populație