Calendar ortodox 31 martie 2026. Sfantul Ipatie s-a nascut in Cilicia si a fost episcop in Gangra. A participat la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325. In timp ce se intorcea de la Constantinopol, a fost prins si batut de ereticii novatieni. O femeie din grupul acestora l-a lovit pe sfant cu o piatra in cap si in urma acestei lovituri, Sfantul Ipatie a trecut la cele vesnice. Femeia a innebunit in clipa in care a vazut moartea acestuia.
Ortodoxe
Sf. Sfințit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Mc. Veniamin diaconul
Greco-catolice
Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei
Romano-catolice
Sf. Beniamin, diacon m.
Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 31 martie. Sfântul Ipatie a fost episcop al Gangrei, în Paflagonia, regiune istorică aflată pe coasta Mării Negre, în nordul Anatoliei.
‘Ipatie, Sfântul episcop al cetății Gangrelor, din țara Paflagoniei, a fost unul din cei trei sute și optsprezece Sfinți Părinți care au luat parte la întâiul a toată lumea Sinod, ce s-a adunat în Niceea la anul 325, pe vremea împărăției marelui Constantin (306-337), la care, cu ceilalți Sfinți Părinți, ajutând dreapta credință și fiind plin de Duh Sfânt, l-au mustrat pe Arie pentru eres și l-au dat anatemei. Și avea de la Dumnezeu mare putere în facerea de minuni, pentru că tămăduia toate neputințele și izgonea diavolii. Așa, într-un sat, apele cele amare care curgeau din munți le-a făcut dulci; și în alt loc a scos cu rugăciunea un izvor de ape calde, spre tămăduirea oamenilor’. (Viețile Sfinților)
Pentru viața curată și pentru că era învrednicit cu darul facerii de minuni, Sfântul era prețuit de fiul împăratului Constantin, împăratul Constanțiu (337-361), care a pus să fie zugrăvit pe o scândură chipul său.
Sfântul Ipatie a fost ucis cu pietre de un grup de eretici novațieni, numiți mai târziu cathari, pentru că puneau mare accent pe ‘puritatea’ celor pe care îi primeau în rândurile lor.
Ucigași ‘cu zavistie multă aprinzându-se asupra arhiereului lui Dumnezeu, s-au ascuns în calea lui la un loc strâmt, lângă o râpă de munte și lângă un mal, înarmați fiind cu săbii și cu ciomege. Apoi deodată, fără de veste, năvălind asupra lui ca niște fiare sălbatice și dându-i multe bătăi, de pe malul cel înalt l-au aruncat în prăpastia aceea. Iar sfântul, fiind abia viu, și-a înălțat mâinile în sus și, ridicându-și ochii la cer – precum altă dată Sfântul întâiul Mucenic Ștefan -, se ruga pentru cei ce l-au ucis și zicea: ‘Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta’ Și, încă rugându-se, o femeie ce ținea de eresul lui Arie, luând o piatră, a lovit pe sfântul tare în cap și l-a omorât. Iar sufletul lui cel sfânt, îndată ieșind din legăturile trupești, s-a suit la Dumnezeu’. (Viețile Sfinților)
‘Dar n-a zăbovit asupra lor pedeapsa lui Dumnezeu, răsplătind sângele cel nevinovat. Căci mai întâi pe femeia aceea a apucat-o duhul cel necurat, chiar în acel loc, și o muncea pe dânsa și cu aceeași piatră cu care l-a omorât pe sfânt își bătea pieptul său neîncetat; și toți s-au îndrăcit și pătimeau cumplit’. (Viețile Sfinților)
Trupul mucenicului a fost adus și îngropat la Gangra, iar la mormântul său s-au făcut multe tămăduiri, chiar și ucigașii săi au fost vindecați.