„Aici e un complex de fenomene care tot timpul nu plătesc cei care le-au generat cu 10-15 ani în urmă ci cei care sunt în acest moment la decizie. Nu e normală toată această cavalcadă de procese. Un proces înseamnă că un magistrat a interpretat o lege, și dacă a interpretat-o într-un anume sens ea ar fi trebuit să fie corectată la un moment dat. Nu a fost corectată 10 ani și acum plătim rezultatul celor 10 ani. Nu este normal ca statul să datoreze bani unor categorii sociale sau companii numai că tot timpul este o balanță între ce trebuie să faci și câți bani ai în buget. Este o instituție care și-a exercitat un drept, asta pot să constat în momentul acesta”, a comentat Nicuşor Dan, ăntrebat luni seara la o conferinţă de presă.
Bolojan: Bugetul a fost amendat și adoptat în Parlament
”Deci Guvernul a promovat un buget, acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentința care va fi dată, dar poate va fi dată tot cum au fost date și sentințele în zona de salarizare a magistraților, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul României. Gândiți-vă că primești o sentință, mai propui ceva în proiect de lege și din nou, în Parlament, se modifică. Deci cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită atunci când declanșează astfel de acțiuni.
V-am spus, Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament, în baza discuțiilor din Parlamentul României, de către parlamentari. Prin urmare, nu Guvernul este responsabil pentru această situație și, în al doilea rând, e o problemă de suportabilitate pur și simplu bugetară și socială, că atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate niște sume care vin istoric din spate, România este într-o situație de criză. Personal, cred că, din punct de vedere moral, când ai astfel de situații, ai dreptul moral să te gândești la anumite eșalonări.”, a spus Ilie Bolojan, la Digi 24.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat luni, 30 martie, cererea de chemare în judecată prin care reclamă refuzul Guvernului de a include în bugetul instanței supreme fondurile necesare pentru plata unor salarii restante obținute de judecători în instanțe. Instanța supremă mai cere Curții de Apel aplice „persoanelor responsabile”, adică prim-ministrului și ministrului de Finanțe, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Din documentul publicat pe 30 martie reiese că ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Procesul a fost deschis la Secția de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București.
Concret, ÎCCJ cere judecătorilor să dispună:
În plus, ÎCCJ mai cere Curții de Apel București să oblige Guvernul să aloce fondurile respective în termen de 10 zile.
Din cererea de chemare în judecată mai reiese că ÎCCJ vrea ca judecătorii să amendeze „persoanele responsabile”, adică prim-ministrul și ministrul Finanțelor, cu 20% din salariul minim brut pe economie în fiecare zi de întârziere.
În același timp, instanța supremă mai cere aplicarea penalităților de 2% pentru fiecare zi de întârziere. Documentul complet poate fi citit aici
Cererea de chemare în judecată a fost publicată la trei zile după ce instanța supremă a trimis Guvernului și o plângere prealabilă în acest sens.
ÎCCJ reclamă faptul că reprezentanții coaliției de guvernare au decis, în timpul dezbaterilor din Parlament asupra Legii Bugetului pentru 2026, să mute aproximativ 2 miliarde de lei din bugetul ÎCCJ, destinat plății salariilor restante ale judecătorilor (stabilite definitiv în anii trecuți instanțe), pentru alte cheltuieli: