„Cred că primăvara a fost ștearsă din calendar din punct de vedere al manifestarilor tradiționale. Să ne amintim că, în ultimii ani asistăm la aceste evolutii contrastante. În unele zile, se manifestă fenomene specifice anotimpului iarna și în altele aproape vorbim de vară, cu temperaturi mai ridicate și zile senine”, a spus Mircea Duţu, în exclusivitate la emisiunea Punctul Culminant de la România TV.
:format(webp):quality(80)/https://romaniatv.net/wp-content/uploads/2026/02/mircea-dutu-ninsori.jpg)
„În contextul ăsta, martie și aprilie, de cele mai multe ori, sunt de tranziție, iar în luna mai repede trecem la temperaturi de vară”, a mai spus Mircea Duţu. „De la începul anului,au fost mai multe episoade de acest gen. Poarta denumiri după zona Europei, continentul e împărțit în categorii, fiecare are o lista și poarta diferite nume. Deborah e ultimul care ne-a afectat. Erau și înainte, dar nu așa frecvente și intense. Un decrosaj de aer polar a pătruns spre Mediterană şi a intrat în contact cu temperatura apei mai calde a mării. Masa de aer foarte caldă s-a ridicat și, împinsă puternic, a urcat spre Peninsula Balcanică, a fost foarte intensă, s-a format foarte repede și incarcatura de umiditate a fost foarte mare. Am avut iarnă foarte activa din punct de vedere meteorologic. În condiţiile poluării marcante și a gazelor cu efect seară, intrările sunt mai consistente și ieșirile în scădere. 2025 a reprezentat un varf din acest punct de vedere. Cantitatea de energie din sistem e foarte mare, ea trebuie să manifeste sub o formă sau alta.
Despre aşa-zisa tornadă din Teleorman, Mircea Duţu a infirmat speculaţiile: „A fost un fenomen atmosferice sub forma de pâlnie, în România nu poate să fie tornada în martie, Putem să-i zicem un vartej de aer cu caracter local. Trebuie să fie temperaturi mari 30 grade Celsius ca să fie tornada, iar şocul termic între aer rece și cel cald să marcheze fenomen care să fie de o putere deosebita”

„La nivel general, legătura dintre cutremur și mediu face obiectul unor cercetări științifice active. Momentan, se consideră că ar fi o influența între fenomenele meteo extreme și de o anumită amploare și declanșarea sau repetarea unor cutremure prin intermitenţa contracțiilor pe care le generează la crusta terestră”, a mai spusn Mircea Duţu la Punctul Culminant.
În final, Profesorul Mircea Duţu a spus că, ” în ce privește anul global climatic 2026, acesta nu o să fie așa de cald ca cele anterioarele. curentul rece Pacific abia se distinge. O să fie o perioada de neutralitate, El Nino o să fie activ spre sfârşitul anului. 2027 o să fie, în schimb, mai cald. Pentru primăvara românească, atenție la ce s-a întâmplat în Vestul Europei, unde februarie a fost cea mai ploioasa din ultimii 70 ani, în timp ce la noi a fost zăpadă”
„Revenind, la sfarsitul saptamanii urmează aer rece cu temperaturi de îngheț și efecte asupra agriculturii. S-ar putea și la noi după ce vegetatia își ia avânt să asistăm la inghet. Dacă este afectată viţa de vie, se scumpeşte şi băutura”, a conchis cu umor Mircea Duţu.