România a primit 5,7 milioane de euro despăgubire după furtul Coifului de la Coțofenești și brățărilor de aur. Cum se va calcula suma returnată guvernului olandez după recuperarea tezaurului

Suma de bani primită de statul român de la guvernul olandez după furtul Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice va trebui returnată, însă ținând cont de starea de conservare a artefactelor, potrivit unui expert evaluator acreditat de ministerul Culturii.

România a primit 5,7 milioane de euro despăgubire după furtul Coifului de la Coțofenești și brățărilor de aur

Este vorba despre 5,7 milioane de euro, bani încasați de România după furtul acestora. Alin Ciupală, expert evaluator, a declarat pentru Digi24 că hoții ar fi fost niște amatori, pentru că în caz contrar piesele ar fi fost vândute pe piața neagră din Olanda.

„Oricum, faptul că el a fost recuperat mi se pare un lucru cu totul și totul extraordinar. Eu unul nu credeam că mai poate fi recuperat. Eram convins că a fost scos din Olanda, că a fost vândut pe piața neagră. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu certitudine, coiful este avariat datorită condițiilor în care a fost furat. Reamintim că hoții, la un moment dat, l-au scăpat atunci când l-au sustras. 

Alte articole

Bucureștean mușcat de șobolan în Sectorul 1. Primăria Capitalei trebuie să-i plătească despăgubiri de 2.000 de euro

Google, în fața unui val de procese de până la 10 miliarde de dolari după sancțiunea UE. Gigantul contestă acuzațiile

Citește și : UPDATE: Cum au fost găsite artefactele dacice: Coiful de la Coțofenești și brățările au fost învelite într-un prosop și îngropate

Valoarea în sine a obiectului e foarte greu de precizat, pentru că este un obiect unic. Are o valoare mult mai mare dincolo de valoarea propriu-zisă a aurului. Probabil că de acum înainte se va face o expertiză amănunțită, atăt în Olanda cât și în România când va sosi”, a explicat Alin Ciupală pentru Digi24.

Acesta este de părere că de această evaluare va depinde și cât anume trebuie ca România să returneze statului olandez din suma de 5,7 milioane de euro.

„Da, categoric este un element extrem de important, pentru că în funcție de starea de conservare acum a obiectului se va calcula suma pe care statul român trebuie să o înapoieze din banii primiți ca despăgubiri din partea statului olandez. 

Analiza va fi una cât se poate de amănunțită, pentru că în primul rând se va lua în calcul gradul de deteriorare, va trebui văzut exact ce s-a întâmplat, va trebui văzut exact cum arată, mai ales în acest moment, coiful. 

După părerea mea, autenticitatea ar putea fi stabilită cu foarte mare ușurință și nu cred că este vorba de niște copii, de niște replici. 

Dacă se va pune problema restaurării, în România sunt specialiști care pot restaura profesionist artefactele respective. Nu-mi fac griji din punctul acesta de vedere”, mai spune Ciupală.

Cum a fost furat Coiful de aur de la Coțofenești din Muzeul Drents

Jaful care a șocat atât România, cât și Țările de Jos a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie 2025. În jurul orei 04:15, liniștea orașului Assen a fost spulberată de o explozie puternică, auzită în mai multe cartiere.

Profitând de haosul creat, trei indivizi au reușit să pătrundă rapid în Muzeul Drents printr-o ieșire de urgență. Ținta lor a fost vitrina în care era expus celebrul Coif de aur de la Coțofenești. Aceasta a fost spartă cu un obiect contondent, cel mai probabil un ciocan, iar piesa de patrimoniu a fost sustrasă în doar câteva momente.

Imediat după jaf, autoritățile olandeze au declanșat o amplă operațiune de căutare. În doar câteva zile, mai mulți suspecți au fost identificați și reținuți, însă recuperarea bunurilor a necesitat o investigație complexă și de durată.

Alături de coiful dacic, hoții au furat și trei brățări dacice din aur, piese extrem de valoroase, parte dintr-un tezaur recuperat în timp de statul român.

Coiful de la Coțofenești, datat în secolul al V-lea î.Hr., este realizat aproape integral din aur și reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România. Povestea sa este cu atât mai fascinantă cu cât, după descoperirea de acum aproximativ un secol, a avut o existență modestă: a fost folosit inclusiv ca recipient pentru apă în gospodării și chiar ținut agățat într-un gard.

Citește și : Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur au fost predate autorităților române. Anunțul Parchetului de pe lângă ÎCCJ

În ceea ce privește brățările dacice, istoricii susțin că acestea ar fi fost depuse ca ofrande religioase, la mică adâncime, în perioada finală a domniei lui Burebista, în încercarea de a câștiga bunăvoința zeilor.

Valoarea totală asigurată a artefactelor furate de la Muzeul Drents – coiful și cele trei brățări – a fost stabilită la 5,7 milioane de euro. Ulterior jafului, statul român a primit integral această sumă drept despăgubire, conform contractului încheiat cu compania de asigurări.