EXCLUSIV Fenomene meteo scăpate de sub control. Mircea Duțu explică invazia ciclonilor în România: „Scăpările de aer arctic devin tot mai frecvente”

Mircea Duțu avertizează că dereglările climatice devin tot mai vizibile și mai greu de ignorat, iar efectele acestora se resimt din ce în ce mai puternic inclusiv în România.

„Dereglările climatice devin mai intense, frecvente și consecințele sunt mai evidente pentru noi. Luni vorbeam de un episod asemănător cu direcție de actiune în Europa vestică. Ține de configurația meteo, de contextul depresionar din Marea Mediterană, s-a dovedit agitat, cu rezonanțe pe ambele coaste europeană și nord-africană. În acest context, s-a înregistrat un număr neobișnuit de vânturi, de pese 100 hm/h. Acele furtuni mediteraneene obișnuite și-au deplasat periodicitatea în aprilie”, a declarat profesorul la România TV.

Mircea Duțu, despre vremea din România

Specialistul susține că actualele fenomene meteo extreme sunt rezultatul unui context atmosferic complex, dominat de instabilitate în zona Mării Mediterane. Această regiune, caracterizată în ultimele săptămâni de cicloni intenși, a generat furtuni puternice care au afectat nu doar sudul Europei, ci și nordul Africii.

Vezi și EXCLUSIV Mircea Duţu: „Cred că primăvara a fost ştearsă din calendar. De la iarnă, se trece direct la vară în mai”

Alte articole

EXCLUSIV De ce a nins atât de mult în Capitală. Mircea Duțu explică „cel mai sever episod de iarnă din 2008 încoace”: Conflict meteorologic între vortexul polar și aerul mediteranean

Un exemplu relevant este seria de furtuni mediteraneene, precum Furtuna Deborah și sistemul ciclonic Erminio, care s-au format în bazinul mediteranean și au traversat Grecia, Turcia și zona Mării Negre, influențând ulterior și România. Aceste fenomene au adus vânturi puternice, ploi abundente și episoade de instabilitate severă, cu rafale ce au depășit frecvent 100 km/h.

Un alt fenomen neobișnuit asociat acestor sisteme a fost transportul de praf saharian, care a afectat inclusiv insula Creta. Norii de praf au redus vizibilitatea, au perturbat traficul aerian și au generat disconfort pentru populație, atât din punct de vedere respirator, cât și vizual.

„Am vorbit de Furtuna Deborah, acum e Erminio tot în zona mediteraneană, acolo s-a format ciclonul respectiv, s-a deplasat lent spre Ionica și Egee, a invadat Grecia cu vânt ploi și furtuni notabile. Apoi Turcia, Marea Neagră și a influențat Bulgaria și România, un fenomen neobișnuit în Creta, unde a fost nor de praf african. Ceața deasă de praf zaharian s-a depus pe oraș, a perturbat circulatia avioanele, a creat disconfort olfactiv, vizual și chiar în privința accentuarii particulelor.

După ce, la finalul săptămânii, vremea se îndreaptă, în sensul că presiunile înalte determina timp mai însorit și mai cald, o să asistăm iar la succesiune de zile cu temperaturi aproape de normal sau mai scăzute și să apară și ploile. Evolutia asta a marcat tot mai mult vremea. Să vedem un fenomen contrastant în Europa, februarie – cea mai ploioasa luna, temperaturile au fost mai indicate, vegetatia e mult mai avansată.

La Paris, pe 20 martie, magnoliile se trecuseră, la noi acum dau. Copacii erau infloriti, castanii infrunziti. Un decalaj de două saptamani în privința evoluției vegetației. E un ecart care se explica prin caracteristicile iernii, vorbeam ca zapada la mijlocul lui februarie a favorizat și un fel de permanentizare a temperaturilor mai scăzute și creșteri mai lente.”, a explicat specialistul.

Potrivit profesorului Mircea Duțu, aceste episoade nu mai sunt excepții, ci devin noua normalitate. Furtunile mediteraneene, care aveau o anumită periodicitate, și-au schimbat calendarul și apar acum în luni precum aprilie, ceea ce indică o modificare a tiparelor climatice.

„Dacă vorbim de primavara, vedem că înainte ca trecerea spre cald să se facă treptat, acum se face brusc sau după alternanțe mari, care cresc și ne trezim în condiții de vară. Șocurile termice afectează produsele alimentare, francezii își fac probleme că, în conditiile în care iarba are un ritm de creștere, flora se modifica, consumata de animale și transformată apoi în mancare, se schimba gustul branzei.

Citește și Meteo pentru 4 săptămâni. Cum arată prognoza în minivacanța de Paște și 1 Mai

În condițiile dereglarilor climatice, scăpările de aer arctic devin tot mai frecvente, imprevizibile, situație în care și manifestările sau compoziția manifestărilor și intensității meteo, care caracterizau anotimpurile intermediare, se modifică. Și toamna e valabil, temperaturi de vară până în octombrie. Și în ianuarie am avut temperaturi de 20 grade, ca atare, totul are să fie într-o situatie de dereglare.

Explicatia o cauta oamenii de stiinta. Acum cateva saptamani, Organizația Meteo Mondială a introdus un indicator cheie nou: echilibrul energetic global, adică sistemul climatic cunoaste o anumită stabilitate în condițiile în care exista o oarecare echivalentă între căldură de la soare și cea dispersata.”, a punctat Mircea Duțu.