Ucraina a reluat controlul asupra a 480 de kilometri pătrați de teritoriu din estul și sud-estul frontului începând de la finalul lunii ianuarie, a anunțat luni șeful Statului major al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, care însă a adăugat că Rusia își continuă ofensiva de primăvară, transmite Reuters.
După o vizită în zona frontului, Sîrski a spus că Ucraina a recucerit opt localități din regiunea Dnipropetrovsk (est) și patru din regiunea Zaporojie (sud-est).
În pofida acestor succese ale armatei ucrainene, trupele ruse își continuă ofensiva de primăvară, a adăugat el. ”Trupele ruse nu renunță la planul lor privind continuarea operațiunilor ofensive și își regrupează forțele și echipamentul disponibile. În pofida pierderilor substanțiale de personal și de echipament militar, invadatorii au ca scop să cucerească teritoriu ucrainean suplimentar și să creeze o zonă-tampon în regiunea Dnipropetrovsk”, a scris înalta oficialitate militară ucraineană pe Telegram duminică noaptea.
Bombele războiului din Ucraina s-au apropiat iar ameninţător de graniţa cu România
Oleksandr Sîrski a insistat că trupele ucrainene mențin liniile de apărare
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat recent că situația țării sale pe front este în prezent cea mai bună începând de la jumătatea anului trecut.
În opinia unor analiști militari, contraatacurile din sud-estul Ucrainei contribuie la zădărnicirea acțiunilor forțelor ruse în zona orașului Pokrovsk din provincia Donețk și, în general, a ofensivei de primăvară a forțelor ruse.
”Contraatacurile ucrainene în direcțiile Huliaipol și Oleksandrivka continuă să provoace conducerii armatei ruse dileme a căror rezolvare pare să fie o provocare pentru forțele ruse”, a explicat Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington, în raportul său cotidian.
În ultimele două săptămâni, acțiunile armatei ucrainene au vizat inclusiv porturile ruse de la Marea Baltică și infrastructura petrolieră din regiunea Leningrad.
În martie, Rusia a raportat doborârea a 7.347 de drone ucrainene, o medie de 237 pe zi, în timp ce Ucraina s-a confruntat cu 6.462 de drone și 138 de rachete rusești, dintre care majoritatea au fost interceptate. Prin urmare, Ucraina s-a confruntat cu o medie zilnică de 208 drone și patru rachete în luna martie, conform datelor publicate de Kiev.
Rusia a lansat cel mai mare atac într-o perioadă de 24 de ore de către oricare dintre părți. Forțele aeriene ucrainene au susținut că Moscova a lansat 948 de drone și 34 de rachete asupra țării pe 24 martie.
Totuși, ambele părți ar putea exagera cifrele, iar ABC News a recunoscut că nu poate verifica cifrele publicate de Rusia și de Ucraina.
Până în prezent, majoritatea atacurilor ucrainene au fost efectuate cu ajutorul unor drone relativ ieftine, fabricate în Ucraina. Tot mai des, Ucraina folosește și drone de interceptare proiectate și construite de companii ucrainene pentru a intercepta dronele de atac rusești care se apropie.
Ucraina produce acum propriile rachete de croazieră, în special modelul Flamingo, care, potrivit Kievului, are o rază de acțiune de peste 1.800 de mile, dar arsenalul său de drone reprezintă marea majoritate a proiectilelor raportate ca fiind doborâte de Ministerul Apărării rus.
Oficialii ruși au încercat să minimizeze importanța atacurilor ucrainene, majoritatea informațiilor privind pagubele sau victimele fiind atribuite căderii de resturi provenite de la drone interceptate. Atunci când oficialii ruși recunosc pagubele, ei descriu adesea atacurile ca fiind „atacuri teroriste”, a remarcat ABC. News
Însă numeroase informații disponibile, inclusiv înregistrări video și fotografii ale atacurilor, indică faptul că dronele ucrainene reușesc să penetreze apărarea aeriană rusă și să lovească obiective militare și industriale.
Între timp, incursiunile dronelor în țările vecine, printre care se numără și aliații NATO, au stârnit îngrijorări cu privire la extinderea războiului către țări necombatante.
Drept urmare, avioanele NATO sunt mobilizate în țări membre ale alianței, precum Polonia și România, ca răspuns la atacurile cu drone rusești de-a lungul granițelor vestice ale Ucrainei.
În acest context, aliații NATO au raportat încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești în România, Polonia, Lituania și Letonia. Dronele rusești au survolat și Moldova, care nu este membră a NATO. Oficialii ruși au negat responsabilitatea pentru astfel de incursiuni.
Ucraina a propus un armistițiu energetic Rusiei
„Dacă Rusia este pregătită să oprească loviturile asupra infrastructurii noastre energetice, vom fi pregătiți să răspundem în același mod. Această propunere a fost transmisă părții ruse prin intermediul americanilor”, a transmis Zelenski, într-un mesaj postat pe X.
Propunerea vizează un armistițiu limitat, care ar opri atacurile asupra sistemelor energetice ale celor două țări, frecvent vizate în timpul războiului.
Liderul ucrainean spune că o astfel de măsură ar putea fi un prim pas spre reducerea tensiunilor, dar și că Rusia nu va accepta ușor o încetare a conflictului.
„Am propus în repetate rânduri Rusiei un armistițiu, cel puțin pentru Paște. Dar pentru ei, toate momentele sunt la fel și nimic nu este sacru”, a scris Zelenski.
El a adăugat că „dacă Rusia își poate permite acest război, nu va alege pacea de bunăvoie. Doar pierderile financiare semnificative o pot determina să ia în considerare abandonarea acestui război”.
Zelenski: Războiul din Iran crește veniturile Rusiei
Președintele Ucrainei susține că evoluțiile de pe piața petrolului favorizează Rusia și îi permit să susțină războiul.
„În prezent, piața petrolului se află într-o stare fragilă, din cauza situației nerezolvate legate de Iran. Țările producătoare de petrol, inclusiv Rusia, pot câștiga acum mai mult. Tot ceea ce câștigă Rusia din prețurile ridicate ale petrolului va fi cheltuit pentru acest război. De aceea, fiecare restricție asupra capacității Rusiei de a exporta petrol este un pas corect”, a transmis Zelenski.