Academicianul Marius Andruh a fost ales în funcția de președinte al Academiei Române

Academicianul Marius Andruh a fost ales marți noul președinte al Academiei Române, cu 84 de voturi „pentru” din cele 157 de voturi exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin. Acesta a candidat pentru funcția de președinte al Academiei împotriva vicepreședintelui Mircea Dumitru.

Academicianul Marius Andruh a fost ales în funcția de președinte al Academiei Române

Alegerile pentru noua conducere au avut loc marți, 7 aprilie 2026, după expirarea celui de-al doilea mandat de președinte al înaltului for academic deținut de istoricul Ioan Aurel Pop. Marius Andruh își va prelua funcția după 15 zile de la data scrutinului.

Alegerile au avut loc în cadrul Adunării Generale, conform Statutului Academiei, care prevede organizarea scrutinului o dată la patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie.

Citește și : Acad. Mircea Dumitru: „Bucureștiul trebuie să devină un hub academic european”. Cum poate Academia Română să își recapete statutul de reper intelectual al societății

Alte articole

Acad. Mircea Dumitru: „Bucureștiul trebuie să devină un hub academic european”. Cum poate Academia Română să își recapete statutul de reper intelectual al societății

Academia Română anunţă lansarea unui program de burse pentru tinerii români. Cât poate încasa lunar un bursier şi care sunt condiţiile

Marius Andruh s-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, judeţul Buzău, într-o familie de profesori.

A urmat cursurile şcolii generale în satul natal, iar în anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu” din Buzău ca şef de promoţie.

În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa naţională în clasele a XI-a şi a XII-a şi premiul III la cea de a V-a Olimpiadă Internaţională de Chimie). A absolvit, în 1979, ca şef de promoţie, Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, secţia Chimie anorganică.

În anul 1988 obţine titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) şi la Gottingen, în calitate de bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” (1992-1993).

După un stagiu de trei ani la IPRS-Băneasa (1979-1982), s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din Bucureşti. Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultăţii de Chimie, Universitatea din Bucureşti, profesor titular începând cu anul 1996 şi profesor emerit din anul 2019. În perioada 2003 – 2019 a fost şef de catedră.

Din anul 2021 este directorul Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară „C.D. Neniţescu” al Academiei Române.

Între anii 1994 şi 1996 a fost profesor asociat la Universite du Quebec Montreal. A colaborat cu universităţi din Europa şi America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux şi Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Gottingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie” din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier”, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur” din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal”, 2014).

În prezent este preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.

A fost ales vicepreşedinte al Academiei Române în anul 2022.

Citește și : Academia Română anunţă lansarea unui program de burse pentru tinerii români. Cât poate încasa lunar un bursier şi care sunt condiţiile

Direcţiile sale de cercetare – chimie metalosupramoleculară; inginerie cristalină; magnetism molecular; combinaţii complexe; heteropolinucleare; sisteme moleculare şi supramoleculare cu trei purtători de spin diferiţi şi materiale moleculare luminescente.