Donald Trump intenționează să retragă trupe americane din Europa pe fondul tensiunilor din NATO. Cum ar putea beneficia România de pe urma mișcării

Președintele american Donald Trump, supărat de eșecul aliaților NATO de a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz și furios că planurile sale de a achiziționa Groenlanda nu au avansat, a discutat cu consilierii săi opțiunea de a retrage o parte din trupele americane din Europa, a declarat joi un oficial de rang înalt al Casei Albe pentru Reuters.

Donald Trump intenționează să retragă trupe americane din Europa pe fondul tensiunilor din NATO

Nu a fost luată nicio decizie, iar Casa Albă nu a ordonat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a numărului de trupe pe continent, a declarat oficialul, care a solicitat anonimatul pentru a discuta deliberările interne.

Însă discuțiile subliniază în sine cât de mult s-au deteriorat relațiile dintre Washington și aliații săi europeni NATO în ultimele luni.

De asemenea, acestea sugerează că vizita de la Casa Albă, de miercuri, a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu a reușit să îmbunătățească semnificativ relațiile transatlantice, care sunt probabil la cel mai scăzut punct de la fondarea NATO în 1949.

Alte articole

Zeci de democrați cer demiterea lui Donald Trump după amenințările sale la adresa Iranului: „Trebuie să invocăm cel de-al 25-lea amendament și să-l înlăturăm”

Epic Fury, ziua 40. Trump: Sunt de acord să suspend bombardamentele. SUA şi Iranul au convenit asupra unui armistiţiu de două săptămâni

Citește și : Secretarul de stat american Marco Rubio a mulțumit României pentru sprijinirea operațiunilor SUA în Orientul Mijlociu. Convorbire cu ministra de externe Oana Țoiu

Casa Albă a declarat public că Trump a luat în considerare retragerea completă din alianță. Retragerea trupelor din Europa i-ar permite lui Trump să reducă dramatic angajamentele de securitate ale Washingtonului pe continent, fără a se retrage oficial, o mișcare care ar testa dreptul constituțional al SUA.

SUA are în prezent peste 80.000 de soldați în Europa și a jucat un rol central în arhitectura de securitate a Europei de la cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 30.000 dintre acești soldați sunt staționați în Germania, un număr considerabil fiind staționat și în Italia, Regatul Unit și Spania.

Oficialul nu a spus ce țări ar putea fi afectate sau câte trupe ar putea fi retrase în cele din urmă dacă Trump decide să continue cu ideea.

Rugat să comenteze, un purtător de cuvânt al NATO a făcut trimitere la interviul lui Rutte acordat CNN de miercuri.

În acel interviu, Rutte a spus că înțelege frustrările lui Trump față de alianță, dar că „marea majoritate a națiunilor europene” au fost de ajutor efortului de război al Washingtonului în Iran. În urma întâlnirii lui Rutte cu Trump, secretarul general a declarat guvernelor europene că Trump dorește angajamente concrete pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz în câteva zile, a relatat Reuters joi.

Alianța Nord-Atlantică, într-o criză majoră

Deși Trump a avut mult timp o relație tumultoasă cu NATO – acuzând ani de zile capitalele europene că fac rabat la cheltuielile de apărare – ultimele trei luni au fost deosebit de dificile.

În ianuarie, Trump a provocat o criză transatlantică atunci când a reînnoit amenințările de lungă durată de a anexa Groenlanda, un teritoriu de peste mări al Danemarcei.

De când a izbucnit războiul cu Iranul pe 28 februarie, el și-a exprimat frustrarea profundă față de faptul că aliații NATO nu s-au oferit să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru aprovizionarea cu energie globală, care a rămas în mare parte închisă în ciuda unui armistițiu fragil anunțat săptămâna aceasta.

Diplomații NATO au declarat anterior că SUA nu a precizat dacă se așteaptă ca vreo misiune în Strâmtoarea Ormuz să înceapă în timpul sau după conflict și au mai spus că SUA nu a specificat ce capacități specifice așteaptă de la fiecare țară NATO.

Wall Street Journal a relatat miercuri că înalți oficiali ai administrației discutau despre mutarea trupelor staționate în Europa din țările ai căror lideri au criticat războiul SUA-Israel împotriva Iranului și în țări europene ai căror lideri au fost mai susținători.

Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump discuta în mod specific despre readucerea trupelor în SUA, mai degrabă decât mutarea lor în diferite țări străine.

Oficialul a spus că Trump a fost deosebit de iritat de ceea ce percepe ca fiind încercările Europei de a ignora încercările sale de a achiziționa Groenlanda.

După întâlnirea cu Rutte în Elveția din ianuarie, Trump a sugerat că se întrevedea un acord pentru a pune capăt disputei privind teritoriul danez. Niciun astfel de acord nu a ajuns la bun sfârșit.

„El a cerut în mod specific NATO să elaboreze un plan când eram la Davos, iar ei nu l-au luat deloc în serios”, a spus oficialul.

Cum ar putea beneficia România, în mod paradoxal, de pe urma mutărilor de trupe

Potrivit WSJ, țările din Europa de Est au unele dintre cele mai mari cheltuieli pentru apărare din alianță și au fost printre primele care au semnalat că ar sprijini o coaliție internațională pentru monitorizarea Strâmtorii Ormuz.

România a aprobat rapid solicitările SUA de a permite utilizarea bazelor din țară de către Forțele Aeriene ale Statelor Unite în urma începerii operațiunilor din Orientul Mijlociu.

Astfel, notează jurnaliștii americani, planul lui Donald Trump ar putea duce la amplasarea unui număr mai mare de trupe americane mai aproape de granița cu Rusia, o mutare care ar putea antagoniza Moscova.

Statele Unite au aproximativ 84.000 de soldați staționați în bazele din Europa, însă numărul variază în funcție de exercițiile militare și de rotația trupelor.

Citește și : FBI, SRI și servicii din alte 14 țări au destructurat gruparea de hackeri ruși Fancy Bear, coordonată de GRU. Nicușor Dan a reacționat de urgență: „Numai cine este de rea-credință nu vede războiul hibrid al Rusiei”

Statele Unite au retras parțial trupele staționate la noi în țară. Anul trecut, din 2.000 de soldați americani au mai rămas jumătate, în trei baze militare din România: Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu.

„Nu este niciun dezastru, este o decizie a aliaților noștri”, a comentat la vremea respectivă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.