Paște 2026. Ce este bine să faci în prima zi de Paște pentru sănătate, noroc și belșug

Sărbătoarea Paștelui vine după un post de șapte săptămâni, început în luna februarie, considerat unul dintre cele mai importante posturi din an. În această perioadă, credincioșii s-au abținut de la alimentele de dulce, încercând să își curețe sufletul și să se apropie mai mult de credință.

În prima zi de Paște, masa festivă are o semnificație aparte. Tradiția spune că primul aliment consumat trebuie să fie oul roșu, simbol al vieții, al renașterii și al sănătății. În multe gospodării, înainte de masă, bucatele sunt sfințite de preot, iar credincioșii gustă din pasca adusă de la biserică, considerată binecuvântată.

Vezi și Cum să nu ne îngrășăm de Paște. Carmen Brumă a găsit soluția: „Corpul nostru are nevoie”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un alt obicei important este ciocnirea primului ou, care apoi este împărțit între toți membrii familiei, simbolizând unitatea, armonia și legătura puternică dintre cei dragi pe tot parcursul anului.

Alte articole

STUDIU Ce fac românii de Paște. Scumpirile i-au determinat să își schimbe obiceiurile: 85% dintre români petrec sărbătorile acasă

Superstițiile din prima zi de Paște. Cu cine trebuie să ciocnești ouă mai întâi. Ordinea prin care respecți membrii familiei

Paștele este însoțit de numeroase obiceiuri. În Bucovina, fetele au obiceiul de a spăla clopotul bisericii cu apă proaspătă. Această apă este folosită pentru a se spăla pe față, fiind considerată aducătoare de noroc și frumusețe.

În Moldova, copiii se spală pe față cu apă în care se pun ouă roșii, ouă albe și monede, un ritual menit să aducă sănătate, noroc, puritate și belșug.

În Țara Moților, tinerii păzesc toaca bisericii în noaptea de Paște. Dacă toaca este furată, cei care o păzesc trebuie să organizeze o masă pentru „hoți”, transformând competiția într-un joc festiv.

Pe lângă tradiții, românii respectă și numeroase superstiții, mai ales în mediul rural. Se spune că nu este bine să dormi în ziua de Paște, pentru a evita ghinionul, și că ouăle roșii trebuie consumate fără sare, pentru a nu transpira tot anul.

Unii credincioși păstrează ouăle roșii timp de 40 de zile, considerând că acestea aduc noroc dacă nu se strică. De asemenea, lumânarea adusă de la Înviere este păstrată în casă și aprinsă în momente de cumpănă.

În anumite zone, oamenii pun o bucată de fier sub prag pentru protecție, iar în dimineața de Paște există obiceiul de a privi într-un vas cu apă curată, pentru a avea sănătate și „vedere limpede” pe tot parcursul anului.

Citește și Când revin elevii la şcoală după vacanţa de Paşte. Calendar Bac şi Evaluare Naţională 2026