Pe fondul schimbărilor meteorologice, urmează o creștere a temperaturilor. Totuși, această încălzire nu este uniformă, spune climatologul Mircea Duțu. În vestul țării, după episoade cu temperaturi ridicate și soare, au revenit ploile și vremea răcoroasă.
„Suntem în prezența acelorași evoluții contrastante, pentru că, dincolo de ce se întâmplă în România și așa cum s-a anunțat, vom asista la o creștere a temperaturilor meteo. În partea vestică, după temperaturi ridicate și soare, au revenit ploile și timpul răcoros.
În plan mai general, indicatorii ne arată că acest episod este pe cale să dispară progresiv și condițiile neutre sunt dominante în această primăvară. Ar fi favorizat un nou episod în a doua jumătate a acestui an. El ar putea să crească în putere la sfârșitul lui 2026 și mai ales în 2027, având drept consecință principală o sporire suplimentară a temperaturilor.
Un asemenea eveniment și o atare tranziție riscă să favorizeze o circulație mai instabilă, afectând diferite regiuni, mai ales în Europa. Semnalul meteo este deci mai volatil, mai puțin fiabil. Tiparul dominant rămâne în această primăvară cel al evoluțiilor contrastante: temperaturi mai scăzute decât normalul, cu ploi în unele zone și timp însorit în altele.”, a declarat Mircea Duțu la România TV.
Pe de altă parte, meteorologii avertizează asupra fenomenului El Niño, care se va resimți pe tot parcursul verii, până la începutul toamnei. Specialiștii spun că va avea un impact uriaș la nivel global.
De fapt, modelele meteorologice indică un „Super El Niño”, ceea ce ar crește semnificativ impactul resimțit în toată lumea. Pentru a declara un El Niño, temperaturile oceanelor dintr-o anumită zonă a Pacificului tropical trebuie să fie cu 0,5 grade Celsius peste media pe termen lung. Super El Niño se produce când temperaturile sunt cu 2 grade Celsius peste medie.
Citește și Meteorologii Accuweather anunță 4 zile de ninsori în România. Unde vor cădea fulgi de nea
El Niño și La Niña, nume care se traduc prin „Băiatul” și „Fata”, sunt cicluri climatice recurente în Oceanul Pacific tropical și au loc o dată la câțiva ani, afectând puternic modelele meteorologice globale. În cazul El Niño, ciclul poate provoca atât inundații, cât și secetă în diferite părți ale Africii și poate duce la mai multe valuri de caniculă la nivel global.
Fenomenul El Niño apare atunci când apele din Oceanul Pacific tropical ecuatorial devin neobișnuit de calde, declanșând o serie de schimbări în atmosferă. Este un fenomen „cuplat”, ceea ce înseamnă că atât oceanul, cât și atmosfera interacționează și se influențează reciproc pentru a produce aceste modificări.
Din cauza încălzirii apei, zonele cu precipitații abundente se deplasează, iar vânturile alizee pot slăbi sau chiar își pot schimba direcția. Aceste transformări au efecte în lanț asupra climei globale, influențând vremea în diferite regiuni ale lumii.
În prezent, cantități mari de apă caldă se deplasează sub suprafața Pacificului, dinspre vest spre est, urmând să ajungă la suprafață, un semn evident al dezvoltării fenomenului El Niño. Acest proces este susținut de schimbări ale vânturilor, cunoscute drept „explozii de vânt de vest”.
Cu toate că El Niño și fenomenul opus La Niña sunt de interes științific, importanța lor reală constă în impactul asupra vremii extreme. Acestea pot provoca fenomene severe la nivel global și genera pierderi economice de miliarde de dolari, mai ales în cazul unor episoade puternice.