Președintele Parlamentului unei țări din UE cere referendum pentru ieșirea din NATO și OMS. De ce nu încearcă și retragerea din UE

Inițiativa este însoțită de semnale privind o abordare mai independentă față de structurile occidentale și de deschiderea către dialog cu Estul, inclusiv printr-o posibilă vizită la Moscova. În paralel, scena politică slovenă rămâne fragmentată, iar numirea lui Stevanovic într-o funcție-cheie a generat reacții critice din partea principalelor partide.

„Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum”, a declarat Zoran Stevanovic, confirmând planul anunțat în campania electorală.

Liderul Partidului Adevărului a susținut că Slovenia ar trebui să adopte o politică externă mai suverană, în care deciziile să fie luate la nivel național, nu la Bruxelles.

„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul”, a spus el, referindu-se la instituțiile Uniunii Europene.

Alte articole

Donald Trump intenționează să retragă trupe americane din Europa pe fondul tensiunilor din NATO. Cum ar putea beneficia România de pe urma mișcării

Nicușor Dan, mesaj cu ocazia zilei NATO: „Siguranţa României este garantată de întreaga forţă a Alianţei”

Totuși, Stevanovic a recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană ar avea șanse reduse de susținere publică, subliniind beneficiile pe care Slovenia le obține în prezent din statutul de stat membru. În același timp, acesta a reiterat că partidul său intenționează să își respecte promisiunile electorale, inclusiv ideea retragerii din Organizația Mondială a Sănătății.

În viziunea sa, Slovenia ar trebui să evite implicarea în conflicte externe, considerând că astfel de angajamente nu servesc intereselor naționale. Totodată, noul șef al Parlamentului a vorbit despre planurile de politică externă, menționând că primele vizite oficiale vor avea loc la Skopje și Copenhaga, dar că ia în calcul și o deplasare la Moscova.

Citește și: Atac armat în liceu, sunt cel puțin 16 răniți. Atacatorul de 19 ani a tras la întâmplare cu o puşcă de vânătoare, apoi s-a sinucis VIDEO

„Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a afirmat acesta.

Declarațiile lui Stevanovic vin într-un context internațional tensionat, în care poziția NATO este pusă sub semnul întrebării inclusiv de lideri politici din afara Europei. Fostul președinte american Donald Trump a descris recent alianța drept un „tigru de hârtie”, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio a sugerat că Washingtonul ar putea „reexamina” relația cu NATO.

Pe plan intern, numirea lui Stevanovic ridică semne de întrebare, în condițiile în care partidul său, Truth, a obținut doar 5,49% din voturi la ultimele alegeri, clasându-se pe ultimul loc dintre formațiunile intrate în parlament. În mod tradițional, această funcție revine unui reprezentant al unuia dintre principalele partide din coaliția de guvernare.

Câștigătorul alegerilor, Mișcarea pentru Libertate condusă de Robert Golob, a calificat alegerea drept un exemplu de „corupție politică”, sugerând existența unor înțelegeri între partide pentru formarea unei majorități. De asemenea, au apărut speculații privind o posibilă apropiere între formațiunea lui Stevanovic și partidul SDS, condus de Janez Jansa.

În ciuda acestor controverse, Stevanovic susține că partidul său nu intenționează să participe la guvernare și respinge acuzațiile privind eventuale legături cu Rusia, în condițiile în care formațiunea este percepută ca având o orientare favorabilă Moscovei.

Citește și: Peter Magyar provoacă prima undă de șoc în UE. Câştigătorul alegerilor din Ungaria, lovitură dură pentru Ucraina: „Ar fi imposibil ca o ţară aflată în război să fie acceptată”