Reforma lui Bolojan a început în companiile de stat: „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”. Gigantul care își va declara falimentul până la 31 mai 2026, angajați concediați pe capete

Guvernul condus de Ilie Bolojan începe reforma companiilor de stat, iar primele concluzii conturează o realitate dificilă: datorii uriașe, pierderi consistente și decizii care nu mai pot fi amânate.
Alina Costache
16 apr. 2026, 14:56
Reforma lui Bolojan a început în companiile de stat: „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”. Gigantul care își va declara falimentul până la 31 mai 2026, angajați concediați pe capete

Raportul prezentat joi, 16 aprilie, în ședința Executivului de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, în prezența premierului Ilie Bolojan, propune o restructurare amplă care include închideri, listări la bursă și parteneriate strategice.

Documentul analizează situația a 22 de companii controlate de stat și scoate la iveală o presiune financiară majoră: obligațiile restante către buget ajung la aproximativ 4,2 miliarde de lei, în timp ce pierderile nete cumulate din ultimul an raportat se ridică la circa 1,12 miliarde de lei.Astfel, oficialii susțin că momentul deciziilor radicale a sosit.

Vezi și Ilie Bolojan refuză să demisioneze și alimentează conflictul cu PSD: ”Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”

„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a subliniat Oana Gheorghiu după ședința de Guvern.

Cele mai apăsătoare datorii sunt în societăți le cheie din transporturi și industrie. CFR Marfă și SNCFR RA cumulează fiecare peste un miliard de lei datorii, în timp ce Romaero și CFR IRLU au sute de milioane la acest tablou. Pe linia pierderilor, CFR SA se află în fruntea clasamentului, apoi CFR Marfă, TAROM și Metrorex, pentru care estimările indică un rezultat negativ inclusiv în 2025.

Pe baza acestor date, raportul Guvernului recomandă retragerea controlată a statului din opt companii considerate neviabile, prin faliment sau lichidare. Printre acestea sunt societăți aflate de ani buni în dificultate, precum Petrotrans, dar și entități din sistemul feroviar sau energetic, cum sunt CFR Marfă, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA, Electrocentrale Grup și Rofersped.

Documentul introduce o ierarhie clară a urgențelor, împărțind companiile în trei categorii. Prima include situațiile critice, unde deciziile trebuie luate până la sfârșitul anului 2026. TAROM se află în acest grup pe fondul restricțiilor europene privind ajutoarele de stat, în timp ce pentru CFR Marfă este deja cerut falimentul într-un termen limită. Romaero și Avioane Craiova completează lista entităților expuse unor riscuri financiare majore și unor posibile penalități uriașe.

Nivelul al doilea vizează companii strategice precum Metrorex, CFR SA și ELCEN, unde sunt necesare reforme structurale ample, cu efecte în lanț asupra sistemului. În schimb, societățile incluse în al treilea nivel, printre care MINVEST, REMIN și CNCIR, sunt legate de implementarea PNRR și nu se confruntă cu riscuri imediate ireversibile, însă necesită monitorizare atentă.

În paralel cu aceste măsuri, Bolojan ia în calcul atragerea de capital privat prin bursă. Cea mai importantă operațiune vizată este listarea CEC Bank, considerată cel mai solid candidat pentru o ofertă publică inițială. Planul Guvernului presupune atât vânzarea unui pachet de acțiuni deținut de stat, cât și emiterea unor acțiuni noi.

Citește și Crin Antonescu îl atacă din nou pe Ilie Bolojan și spune că există cel puțin două persoane în PNL care ar reprezenta variante de premier ”net superioare din toate punctele de vedere”

De asemenea, alte companii pregătite pentru listare sau privatizare parțială includ Administrația Porturilor Maritime Constanța și Compania Națională Aeroporturi București, fiecare cu pachete de circa 20%, dar și Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională și, ulterior, Poșta Română.

Pentru Cuprumin este analizată varianta unui parteneriat strategic, în timp ce listarea Romarm depinde de schimbări legislative. În același timp, raportul indică și alte tranzacții considerate prioritare, care ar putea aduce la buget între 3 și 8 miliarde de lei, inclusiv prin valorificarea unor participații la companii profitabile ca Hidroelectrica și Romgaz.