Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat, luni, că lumea s-a plictisit că specialiştii tot cer stabilitate financiară, însă apreciază că aceasta este ca sănătatea, îţi dai seamna cât de importantă este numai în momentul în care o pierzi. Isărescu a menţionat, însă, că o mare problemă este comunicarea din partea specialiştior pentru că vorbesc ”păsăreasca lor”.
Mugur Isărescu a fost prezent, luni, la deschiderea Forumului Educaţiei Financiare cu tema ”Educaţia Financiară: Interfaţa coeziunii între furnizorii şi utilizatorii de produse financiare”, de la ASE Bucureşti.
El a afirmat că educaţia financiară trebuie privită ca o prioritate strategică. ”Considerăm noi că educaţia financiară trebuie privită ca o prioritate strategică. Şi aici e şi chestiunea limbaj. Comunicarea este o meserie în domeniul bancar, vorbesc mai ales dealerii acolo păsăreasca lor. Păi şi eu dacă vorbesc cu dealerul meu principal, după cinci minute mă bagă în ceaţă, cu toate că sunt specialist, nu? Şi îi spun «măi, las-o aşa», că vorba poetului, tu cu lumina ta «măreşti a lumii taină». Păi bănuiesc că şi ei dacă apar în public şi încearcă să dea explicaţii în păsăreasca lor, zăpăcesc lumea mai mult”, a transmis guvernatorul BNR.
El susţine că există o problemă de comunicare, de educaţie financiară. ”E clar că avem o problemă de comunicare, de educaţie financiară, de canal de transmisie. Ne trebuie un canal de transmisie, că altfel zici ceva la o televiziune şi apare pe burtieră altceva. Şi ce poţi să faci? Aceasta e lumea în care trăim, nu? Până când îi spui măi, dar vezi că nu am zis asta, ai mai făcut o altă ştire. Problemă grea”, a mai declarat Mugur Isărescu.
El a precizat că stabilitatea financiară este ca sănătatea: îţi dai seama cât e de importantă când o pierzi.
”Consider că educaţia financiară trebuie privită ca o prioritate strategică ca un element care ţine şi de securitatea naţională, pentru că e vorba de sisteme care sunt importante pentru securitatea naţională. Nu este doar un instrument de informare, ci un factor de stabilitate. Lumea s-a plictisit că noi tot repetăm stabilitate financiară. Cum bine a spus un cunoscător în domeniu, stabilitatea financiară e ca sănătatea: îţi dai seama cât importantă e numai momentul în care o pierzi. Lăsaţi-mă, domnule, cu stabilitatea financiară. Nu ne mai omorâţi cu stabilitatea financiară. Chiar vrem instabilitate?”, a afirmat Isărescu.
În finalul discursului, guvernatorul BNR a ţinut să îi mulţumească preşedintelui Nicuşor Dan că este prezent la acest eveniment ”în condiţii grele, turbulente din punct de vedere politic”.
Consilier BNR: România trebuie să „strângă cureaua” pentru a evita o criză de tipul celei din Grecia / PIB-ul Greciei este mai mic decât era în 2004 / Vorbim de 20 de ani de stagnare
România trebuie să continue consolidarea fiscală şi să reducă treptat deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, pentru a evita o criză economică similară celei traversate de Grecia, unde efectele dezechilibrelor au dus la două decenii de stagnare, a declarat luni Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), transmite Agerpres.
„Am pornit anul trecut de la o situaţie extrem, extrem de critică: un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, fără niciun fel de problemă. Când spun problemă, mă refer la inundaţii, furtuni sau alte fenomene naturale. Anul 2024 n-a avut nimic din toate acestea. Un deficit de 9,3% din PIB este colosal şi insuportabil. Iar această abordare s-a prelungit până când am avut un nou guvern, în vara anului trecut. Măsurile adoptate de acest guvern au fost criticate foarte mult. Şi poate pe bună dreptate.
În definitiv, nimănui nu-i place să fie cel care începe să strângă cureaua. Este clar însă că va trebui să strângem cureaua. În momentul în care ţara are un deficit bugetar de peste 9% într-un an şi un deficit extern de 8% din PIB, asta ce înseamnă? Înseamnă că trăim foarte mult peste mijloacele pe care le avem. Trăim din împrumuturi externe. Nu se poate rezolva acest lucru fără a strânge cureaua. Nu există altă soluţie. Există însă varianta de a strânge cureaua încet, încet, aşa cum încearcă de aproape un an guvernul României, sau varianta de a nu o face de bunăvoie şi de a ajunge la crize de genul celei din Grecia”, a menţionat Eugen Rădulescu, la conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa.
Reprezentantul BNR a avertizat că amânarea corectării dezechilibrelor bugetare poate duce la o criză de tipul celei din Grecia, care a plătit prin 20 de ani de stagnare economică.
„Criza din Grecia, care a început în 2008, atunci când s-a produs o ruptură internaţională, era, de fapt, pregătită de mulţi ani. Grecia îşi falsifica statisticile şi ajunsese la o datorie publică fabuloasă, iar în momentul în care s-a produs criza, partidul aflat la guvernare a ajuns la concluzia că mai bine nu face nimic şi aşteaptă. Rezultatul a fost că au pierdut încă şase luni, iar acum, după ce au făcut tot ce le-au cerut finanţatorii internaţionali, în anul 2024, ultimul an pentru care avem statistici internaţionale, PIB-ul Greciei pe locuitor este mai mic decât era în 2004. Vorbim despre 20 de ani de stagnare. Acesta este preţul pe care îl plătesc grecii pentru ceea ce au făcut. Nu trebuie să repetăm şi noi acest lucru. Avem şansa să nu o facem. Sper să ne ţinem de ea”, a adăugat Eugen Rădulescu.