Ion Țiriac își aduce aminte, la vârsta de 86 de ani, de începuturile sale dificile și pe lipsurile pe care le-a simțit încă din copilărie. Într-un interviu încă nepublicat pe care i l-a acordat jurnalistului Ovidiu Ioanițoaia, marele tenismen și afacerist român a rememorat momentele în care nu avea nimic.
Ion Țiriac a vorbit despre perioada copilăriei sale, când cei șapte ani de acasă aproape au coincis cu cel de-Al Doilea Război Mondial. La începutul anilor 1950, când fostul mare tenismen avea 11-12 ani, acesta mărturisește că a trecut prin clipe grele și a făcut „foamea”, mai ales după moartea tatălui.
„Vă dau cuvântul meu că nu regret o zi din viața mea! Adică dacă aș face-o din nou și aș face-o altfel… Dar având în vedere vârsta care o am… Eu am trăit Al Doilea Război Mondial. Eu îmi aduc aminte avioanele, bombele și toate astea. De asta nu-mi place mie războiul. Mie războiul nu-mi place și de abia aștept ca domnul Trump să le termine pe toate. Însă, nu că a fost grea viața și am pornit de jos. În anii ’50 la început am făcut foame mare. Foame, foame!
La cartoful care îl împărțeai pentru prânz și seară. Și nu mint. Între anii ’50, când a murit taică-meu, până în ’53-’54, ăla era cartoful. Asta era foamea. Foame, foame! Dar te-a întărit foamea aia și te-a făcut să muncești, să nu știu ce, să nu știu cum…”, a transmis Ion Țiriac.
Afaceristul mărturisește că nici zilele în care juca tenis la nivel internațional nu au fost cum sunt în prezent pentru marii tenismeni. El și cu Ilie Năstase primeau 2 lire sterline pe zi, în timp ce astăzi un jucător sau o jucătoare primesc 100.000 de lire sterline chiar dacă pierd.
„Am lucrat la Steagul Roșu la 16 ani, nu e nicio rușine pentru mine și nu mă îndoiesc că au lucrat și alții. Dar asta era treaba atunci. Că am jucat Wimbledon 20 și ceva de ani pentru 2 lire sterline pe zi… Și eu și Năstase. 2 lire sterline pe zi să-ți plătești și undeva să dormi și să mai și mănânci un pic. Astăzi, un jucător sau chiar o jucătoare care poate să piardă în 30 de minute în primul tur, ia 100.000 de sterline. Cu 100.000 de sterline îți cumperi un apartament în București. Dacă ai ajuns în primul tur…”, a mai rememorat Ion Țiriac.
Afaceristul era nevoit să doarmă cu Ilie Năstase în același pat și nici măcar nu avea bani să își cumpere o pizza, așa că făcea chetă cu ceilalți colegi.
„E adevărat, nu numai că dormeam cu Năstase în același pat, dar trebuia oarecum între noi să vedem cum facem, că diseară după ce ne antrenam toți, că eu eram cel mai bătrân ca de obicei, îi puneam: „Năstase, tu joci cu Panatta, Bertolucci joacă cu Dominguez”. Dumnezeu să-l ierte că și ăla a murit…
„Hai, Năstase, scoate banii pentru pizza!”. „Ion, eu n-am bani, știi că n-am bani”. Panatta: „Uite 3 dolari”. Bertolucci: „Uite un dolar”. Și luam 5 pizze pentru 8 inși și le împărțeam și mâncam și a doua zi ne antrenam iară 5 ore. Era altă treabă, alt sport, altă distracție. Uitați-vă la jucătorii de fotbal acuma…”, a mai specificat Ion Țiriac.
Acesta spune că nu se gândește niciodată că este „miliardar”, ci are o explicație simplă pentru ceea ce percepe el ca fiind bogăție.
„Domnule, nu știu despre ce vorbește lumea. Eu am fost bogat, și am spus-o și o repet acuma, poate o repet de prea multe ori: în prima zi când am intrat într-un restaurant și nu m-am uitat la prețul meniului.”, mai arată acesta.