Căsătoria Președinte al Tribunalului Argeș, judecătoarea Cornelia Olteanu a propus prin două postări pe Facebook reglementarea prin lege a căsătoriei pe durată determinată (de exemplu, 5 sau 10 ani) ca o formă alternativă de organizare a relațiilor de familie, motivând printre altele că modelul tradițional al căsătoriei nu mai corespunde realităților actuale și precizând că sunt multe cazuri de familii în care soții aleg să mențină în mod artificial o relație profund conflictuală, tensionată sau nesănătoasă, invocând, ca motiv aparent, protecția copilului, într-o casă în care nu mai locuiește iubirea, ci doar ecoul ei.
În opinia acesteia, la data expirării termenului unei astfel de căsătorii, soții pot avea mai multe variante și alegeri: să reînnoiască mariajul pe termen limitat, printr-o cerere adresată Stării Civile; să trăiască în concubinaj/partenariat civil; căsătoria „până când moartea îi va despărţi”; drumuri diferite.
Judecătoarea Cornelia Olteanu este de părere că poate fi oportună o actualizare în ceea ce privește instituţia căsătoriei, fără a înlătura forma tradițională pe care o are în prezent ca urmare a următoarelor aspecte pe care le-a constatat în cariera sa de 16 ani ca judecător: datele statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică din care rezultă scăderea numărului căsătoriilor; datele statistice ce arată creşterea numărului copiilor născuţi în afara căsătoriei; procedura judiciară anevoioasă a divorţului; creşterea numărului de ordine de protecţie emise de instanţă la cererea unuia dintre soţi, în judeţul Argeş; expunerea publică a soţilor în procedura divorţului; trauma copiilor afectaţi de această procedură.
Președinta Tribunalului Argeș consideră că această formă alternativă a căsătoriei poate reprezenta o schimbare de paradigmă în percepţia copiilor, paradigmă care poate atenua în ochii acestora șocul unei rupturi bruște precum divorţul, pentru că „statul va fi cel care îi divorţează pe părinţi”.
„În cazul căsătoriei pe termen limitat, copiii ar putea înţelege că încetarea relaţiei dintre părinţi nu este un eşec, ci reprezintă: un mecanism de protecţie socială a statului faţă de familiile în care există în mod constant conflicte şi violenţă; o consecinţă firească e expirării unui termen legal, căsătoria fiind considerată, din punct de vedere juridic, un contract civil; o etapă firească, responsabilă şi asumată în evoluţia relaţiilor de familie. Chiar dacă avem divorţul ca şi alternativă pentru separarea soților, divorțul este poate cea mai dureroasă competiţie a vieții, în care nu există învingători, ci doar suflete obosite. În arena judiciară, divorțul poate deveni o luptă în care fiecare soț dorește victoria, în condițiile în care orgoliile afectează în primul rând demnitatea celor implicați, dar și armonia copiilor care sunt nevoiți să accepte un drum pentru care nimeni nu i-a pregătit”, mai spune Cornelia Olteanu.

Aceasta explică și faptul că un divorț poate aduce numeroase probleme și traume, de la povara procedurilor judiciare și expunerea publică, până la etichetarea socială și maturizarea forțată a copiilor, determinată de faptul că nu sunt pregătiți pentru o asemenea ruptură. Ruptura vine brusc, sunt expuși uneori să vorbească despre părinți, să aleagă, să explice, să retrăiască momente dificile, trăind cu teama că pot răni pe unul dintre părinţi prin ceea ce spun.
Judecătoarea Cornelia Olteanu subliniază că o astfel de schimbare trebuie privită din perspectivă socială, nu individuală: „Opiniile și argumentele mele izvorăsc din experiența profesională de peste 16 ani în calitate de judecător, iar nu din mariajul meu de 20 ani sau din relația mea cu propriii copii. Actualizarea unei legi este justificată nu pentru a răspunde unor situații particulare, ci atunci când experiențele individuale se transformă într-un tipar social, care demonstrează că legea nu mai răspunde realității și necesită o schimbare, fie ea și parțială”.
Aceasta mai spune că implicarea Bisericii în această discuţie a unei potențiale căsătorii pe termen nelimitat nu poate fi ignorată, fiind una esenţială. „Se poate observa că, la cel mai înalt nivel, la conducerea ţării, avem o familie care a ales să conviețuiască în afara căsătoriei, fapt ce nu a fost contestat de Biserică. Aceasta nu a manifestat public reticenţă, ci mai degrabă rezervă şi îngăduinţă. Acest aspect ridică o mare întrebare: oare nu percepem Biserica mai rigidă decât este în realitate?
Cătălin Măruță a făcut anunțul după 18 ani de căsătorie cu Andra: „Nu ne jucăm de-a ‘plăcutul’”
În esență, Biserica nu îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu, ci îi aduce mai aproape, oferindu-le protecție și binecuvântare chiar și atunci când nu ating forma ideală, spre deosebire de concubinaj care, poate, nu beneficiază de aceeaşi protecţie. De asemenea, un argument în privinţa dimensiunii religioase a căsătoriei, fie ea şi cu termen limitat, ar fi acela că şi copiii ar veni pe lume nu în afara unei uniuni sfințite, ci sub semnul unei relații recunoscute și aflate sub protecția divină, indiferent de evoluția ulterioară a relației dintre părinți.
De ce nu poate fi înțeleasă formula tradiţională „până când moartea ne va despărți” nu ca moartea fizică, ci ca moartea sufletului relaţiei? Oare sufletul relaţiei nu încetează atunci când dispar respectul, încrederea și iubirea?”, este de părere Cornelia Olteanu.
Despre implicaţiile juridice ulterioare expirării mariajului, precum partajul, legăturile personale cu copiii etc., aceasta spune că lucrurile sunt mai simple decât par: „Viața este atât de simplă, însă noi alegem să o complicăm, fără să avem răgaz să reflectăm și să găsim soluţii practice”.
Vezi această postare pe Instagram
A face din instituția căsătoriei un contract pe durată determinată, sub formă de „abonament”, poate genera o mulțime de consecințe negative, avertizează consilierul de cuplu Ștefania Păduraru.
Ștefania Păduraru, consultant în probleme de cuplu, crede că adoptarea unei astfel de legi ar aduce, mai degrabă, probleme decât soluții.
„Propunerea privind introducerea unei ‘căsătorii pe durată determinată’, ca alternativă la căsătoria tradițională, ridică o serie de probleme conceptuale, emoționale și sociale care merită analizate cu atenție. Deși intenția unei astfel de idei pare a fi reducerea conflictelor dintre parteneri și protejarea copiilor de suferința unui divorț, în realitate, această ipoteză nu doar că nu rezolvă problemele existente, dar riscă să creeze unele noi”, a transmis Păduraru.
„Ideea unei căsătorii pe durată determinată nu aduce, în esență, nimic nou. Diferența ar fi doar introducerea unei limite artificiale de timp, care ar transforma relația conjugală într-un contract cu termen de expirare”
Cătălin Măruță a făcut anunțul după 18 ani de căsătorie cu Andra: „Nu ne jucăm de-a ‘plăcutul’”
Stabilirea unui termen contractual pentru căsătorie ar fi, de fapt, o „limită artificială”, consideră expertul în probleme de cuplu. Implementarea unui astfel de termen ar putea sabota elementele esențiale pentru cuplu.
„În primul rând, căsătoria, prin natura ei, are deja o durată determinată. Orice căsătorie se încheie fie prin divorț, fie prin decesul unuia dintre parteneri. Așadar, ideea unei căsătorii pe durată determinată nu aduce, în esență, nimic nou. Diferența ar fi doar introducerea unei limite artificiale de timp, care ar transforma relația conjugală într-un contract cu termen de expirare. Or, tocmai absența unui termen limită oferă cuplului cadrul necesar pentru a construi stabilitate, încredere și angajament pe termen lung”, a menționat Păduraru.
Ce prevede actualul Cod Civil despre căsătorie

Stabilirea unui termen pentru căsătorie ar putea determina persoanele din cuplu să fie mai superficiale decât mai implicate.
„În al doilea rând, calitatea relației dintre parteneri nu este determinată de durata legală a căsătoriei, ci de maturitatea emoțională a celor implicați. O relație funcțională se bazează pe respect, iubire, fidelitate, responsabilitate și disponibilitate emoțională. Aceste elemente nu pot fi impuse printr-o reglementare juridică și nici nu devin mai solide prin stabilirea unei durate limitate. Dimpotrivă, existența unui termen prestabilit poate genera, în mod inconștient, o diminuare a angajamentului și a responsabilității, deoarece partenerii ar putea percepe relația ca fiind, de la început, temporară”, a transmis Păduraru pentru ziare.com.
„Copiii își doresc stabilitate, predictibilitate și sentimentul de siguranță oferit de prezența ambilor părinți”
Căsătoria în baza unui contract pe perioadă determinată ar putea afecta în mod negativ și copiii, potrivit consultantului în probleme de cuplu.
„Un alt aspect important este legat de copii. Argumentul conform căruia o căsătorie pe durată determinată ar reduce suferința copiilor nu este susținut de realitatea emoțională a acestora. Copiii își doresc stabilitate, predictibilitate și sentimentul de siguranță oferit de prezența ambilor părinți. Pentru ei, momentul separării părinților este dificil indiferent dacă aceasta are loc la finalul unui ‘contract’ sau în urma unui divorț clasic. În ambele situații, copilul trăiește o schimbare majoră în structura familiei.
:format(webp):quality(80)/https://romaniatv.net/wp-content/uploads/2024/08/mai-casatorie.jpg)
De fapt, ceea ce influențează cel mai mult modul în care copiii resimt despărțirea nu este forma juridică a relației dintre părinți, ci felul în care aceștia gestionează separarea. Contează modul în care părinții comunică vestea, tonul emoțional, expresiile faciale, capacitatea lor de a transmite că, deși relația de cuplu se încheie, relația de părinte rămâne intactă. Copiii au nevoie să simtă că nu pierd nici mama, nici tata, că nu sunt lipsiți de iubire și că, în ciuda schimbărilor, siguranța lor emoțională rămâne stabilă”, a explicat consilierul.
Impunerea unui termen va genera, de asemenea, și mai multă instabilitate și lipsă de predictibilitate, consideră Păduraru. „În plus, introducerea unei căsătorii pe durată determinată ar putea crea, paradoxal, o cultură a instabilității relaționale. Dacă relația este percepută ca fiind temporară, partenerii ar putea investi mai puțin în rezolvarea conflictelor și în dezvoltarea relației. În loc să caute soluții, ar putea apărea tendința de a ‘aștepta expirarea termenului’. Astfel, s-ar diminua motivația de a construi, de a negocia și de a depăși dificultățile inevitabile din orice relație.
De asemenea, o astfel de reglementare ar putea crea incertitudine și în alte planuri ale vieții: planificarea pe termen lung, deciziile privind locuința, investițiile comune, stabilitatea emoțională a familiei și chiar încrederea reciprocă. Căsătoria, în esența ei, nu este doar o formalitate juridică, ci un cadru de siguranță în care oamenii își construiesc viața împreună. Introducerea unui termen limită ar putea fragiliza acest cadru”, a argumentat consilierul.
Maturitatea persoanelor implicate în relație determină armonie și înțelegere, nu legi, consideră Păduraru. „Nu în ultimul rând, este important să înțelegem că nu forma legală a relației determină succesul acesteia, ci maturitatea celor doi parteneri. O relație sănătoasă presupune doi oameni suficient de maturi, de vindecați emoțional, capabili de comunicare, respect și angajament. Fără aceste elemente, nicio formă juridică, fie că vorbim despre căsătorie tradițională, căsătorie pe durată determinată sau concubinaj, nu poate garanta stabilitatea. Prin urmare, soluția pentru reducerea conflictelor și protejarea copiilor nu este redefinirea duratei căsătoriei, ci promovarea maturității emoționale, a responsabilității și a unei culturi a relațiilor sănătoase. Copiii nu au nevoie de părinți legați printr-un contract cu termen, ci de părinți echilibrați, respectuoși și implicați, indiferent de forma juridică a relației dintre ei.
În concluzie, ideea unei căsătorii pe durată determinată, deși poate părea la prima vedere o soluție modernă, nu abordează cauzele reale ale problemelor din cuplu și nu elimină suferința copiilor. Calitatea relației, maturitatea emoțională și modul în care părinții gestionează eventualele separări rămân factorii esențiali care influențează stabilitatea familiei și bunăstarea copiilor”, a concluzionat Ștefania Păduraru, pentru Ziare.com.