Un deputat PNL a fost trimis în judecată pentru înşelăciune şi fals

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Costin, viceprimar al municipiului Beiuş în perioada 2008-2012, în prezent deputat, pe care îl acuză de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în declaraţii, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, potrivit Mediafax.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi Adrian Nicolae Domocoş, primar al municipiului Beiuş din 2008, pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri, Nicu Silviu Odobasianu, fost primar în mandatul 2000-2008, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, înşelăciune şi uz de fals, şi Viorel Iuhas, viceprimar în perioada 2000-2008, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la înşelăciune, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Maria Ioana Nicolae, şef Serviciu Buget-finanţe în Primăria Beiuş, persoană autorizată pentru certificarea cheltuielilor privind proiectul, Emil Gheorghe Oaie, şef Serviciu Amenajarea Teritoriului şi Investiţii, şi Gelu Laurenţiu Hasan, inspector de specialitate în Primărie şi responsabil tehnic pentru implementarea proiectului, au fost trimişi în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Nicolae a mai fost acuzată şi de fals în declaraţii, iar Hasan de fals intelectual.

De asemenea, procurorii i-au trimis în judecată pe membrii comisiei de recepţie Octavian Mircea Florian Codreanu, fost primar al municipiului Beiuş în perioada 1996-2000, Gigel Mihailovici, Maria Ramona Clintoc, Dorina Gabor şi Mircea Boloş, toţi fiind acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual, precum şi pe Ioan Matei, diriginte de şantier, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ciprian Cătălin Berindea, administratorul SC Top Construct Grup SRL, a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, instigare la fals în înscrisuri, fals material în înscrisuri oficiale şi spălare a banilor, iar Virgil Nicolae Pancu, şef lucrări la aceeaşi firmă, de complicitate la abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Nicolae Sotoc, administrator al SC Subtil Consult SRL, societate care asigura dirigenţia de şantier, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Olimpia Mirela Iancu, director al BRD Oradea – Agenţia E.Gojdu, a fost acuzată de complicitate la înşelăciune.

Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că Gheorghe Costin este deputat.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în octombrie 2007 Primăria municipiului Beiuş a atribuit un contract de achiziţie publică prin care SC Top Construct Grup SRL Oradea se obliga să execute „Lucrări prioritare de extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Beiuş”, la preţul de 4.173.345,88 lei, la care se adăuga TVA de 792.935,72 de lei. Lucrările urmau să fie executate în cadrul unui program finanţat 85 la sută de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi 15 la sută de Primăria Beiuş.

„Starea de fapt relevă că în perioada 30 noiembrie 2007-28 noiembrie 2008, reprezentanţii Primăriei Beiuş (cei doi primari care şi-au exercitat atribuţiile în aceasta perioadă, cei doi viceprimari, precum şi funcţionari din cadrul primăriei) au favorizat firma SC Top Construct Grup SRL Oradea prin aceea că au făcut posibilă obţinerea, de către această firmă, a sumei de 1.248.120 lei (aproximativ 321.672 euro raportat la media cursului de schimb din acea perioadă) în contul unor lucrări prevăzute în contract, care în realitate nu au fost executate. Firma a fost favorizată de reprezentanţii primăriei în condiţiile în care aceştia aveau reprezentarea reală a situaţiei lucrărilor”, au scris procurorii în documentul citat.

Reprezentanţii SC Top Construct Grup SRL au trimis în teren pe şantierul deschis la Beiuş între patru şi şase angajaţi pentru execuţia lucrărilor în valoare de aproximativ un milion de euro (la cursul acelei perioade).

„Din totalul sumei sus menţionate obţinute pe nedrept din bani publici SC Top Construct Grup SRL Oradea, 1.248.120 lei reprezintă prejudiciu nerecuperat în dauna bugetului de stat şi bugetului local al municipiului Beiuş (aproximativ 321.672 euro). Cu alte cuvinte, din facturile emise de SC Top Construct Grup SRL în valoare totală de 2.407.544 lei, facturi acceptate la plată de inculpaţi, în realitate au fost executate lucrări doar în cuantum de 1.159.424 lei, prejudiciul nerecuperat fiind de peste 50% din valoarea lucrărilor declarate ca fiind executate”, au precizat procurorii.

Administratorul firmei, Ciprian Cătălin Berindea şi şeful de lucrări Nicolae Virgil Pancu sunt acuzaţi că au depus situaţii de lucrări şi facturi care atestau date nereale, pentru decontarea de către Primăria Beiuş a unor lucrări care nu fuseseră executate. Reprezentanţii Primăriei Beiuş, ca beneficiară a lucrărilor, au confirmat execuţia şi recepţia acestora, „acceptând situaţia fictivă”.

Fostul şi actualul primar ai municipiului Beiuş, Nicu Silviu Odobasianu şi Adrian Nicolae Domocoş, au indus în eroare Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile prin aceea că au solicitat şi au obţinut sume de bani pentru lucrări care în fapt nu fuseseră executate de SC Top Construct Grup SRL, susţin procurorii.

„Înscrisurile false au fost confirmate prin semnătură, în perioadele aferente mandatelor lor, de viceprimarul Iuhas Viorel, respectiv de viceprimarul Costin Gheorghe. Înscrisurile reprezentau procese verbale de recepţie a lucrărilor, centralizatoare de situaţii lucrări, declaraţie pe proprie răspundere a beneficiarului pentru certificarea eligibilităţii cheltuielilor, raport de progres a lucrărilor şi raport de activitate”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, ceilalţi inculpaţi, funcţionari ai Primăriei Beiuş şi consilieri locali, în calitate de membri ai comisiei de recepţie a lucrărilor, respectiv de persoane cu atribuţii în supravegherea bunei derulări a lucrărilor, „au contribuit la producerea prejudiciului menţionat, prin redactarea/certificarea unor înscrisuri care constatau situaţii nereale privind execuţia lucrărilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

„Cu alte cuvinte, reprezentanţii Primăriei Beiuş l-au finanţat pe constructorul SC Top Construct Grup SRL, acesta executând lucrări pe bani publici, deşi contractul şi convenţia încheiate cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile stipulau, în mod clar, că plata se va face după executarea lucrărilor. Aceste decontări şi plăţi în avans s-au constituit în veritabile credite, fără dobândă, acordate executantului lucrării SC Top Construct Grup SRL, care a transferat asupra statului riscul executării contractului, fapt care a dus finalmente la prejudicierea bugetului de stat şi a bugetului local al municipului Beiuş cu suma de 1.248.120 lei”, potrivit sursei citate.

Procurorii au mai arătat că, în perioada 9-14 ianuarie 2009, folosindu-se de un înscris fals, Ciprian Cătălin Berindea a obţinut de la BRD Oradea – Agenţia E.Gojdu, transferul sumei de 758.025,88 lei, din contul de garanţie de bună execuţie al firmei SC Top Construct Grup SRL, în contul curent al aceleiaşi societăţi, din care, ulterior, a retras în numerar suma de 635.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal.

„Acesta a fost ajutat de inculpata Iancu Olimpia Mirela, director al BRD Oradea-Agenţia E.Gojdu, care a operat transferul sumei de 758.025,88 lei între cele două conturi, în baza unei adrese false primită de la inculpat, care nu era semnată de ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului Beiuş”, susţin procurorii.

Anchetatorii au pus sechestru asigurător, pentru recuperarea prejudiciului, pe bunurile deţinute de majoritatea inculpaţilor, cu excepţia lui Nicolae, Clintoc şi Gabor, în cazul acestora nefiind identificate bunuri.