Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în martie 2026, de 882.012 persoane, cu 1.286 mai puține comparativ cu luna anterioară, dintre care 842.773 erau pensionari din sistemul public, iar 39.239 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES.
În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 537 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în județele: Maramureș (628 lei), Hunedoara (601 lei), Bistrița-Năsăud (595 lei) și Cluj (595 lei).
Cei mai mulți beneficiari ai acestei indemnizații erau în București, respectiv 39.901, și în județele Suceava (35.745 pensionari), Iași (31.870), Dolj (30.222), Maramureș (28.631) și Prahova (28.100).
În ceea ce privește pensionarii agricultori, indemnizația socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 364 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în județele Ilfov (476 lei), Hunedoara (465 lei) și în Sectoarele 5 și 2 ale Capitalei (476 lei, respectiv 438 lei).
Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în județul Iași (3.035 persoane), urmat de județele Botoșani (2.444), Olt (2.411) și Suceava (2.212).
CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii și indemnizații, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar această sumă, denumit ‘Indemnizație socială pentru pensionari’, conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenţia asupra necesităţii unei abordări integrate a problemei sărăciei, el susţinând că pentru rezolvarea acesteia este nevoie de o abordare în context european, pentru că „sărăcia migrează”, iar „problema se mută dintr-un loc în altul.
„Avem şi în piaţa muncii, şi în sistemul democratic, o subreprezentare a unor categorii. Ne poate duce asta, cred eu, către ideea unei Europe cu două viteze care se întâmplă de facto, fără graniţe şi fără state, pentru că există grupuri de cetăţeni, există categorii sociale care trăiesc revoluţia inteligenţei artificale şi există tot aici, în România, în Europa, categorii sociale, minorităţi, grupuri vulnerabile care luptă cu sărăcia şi luptă cu sărăcia de 20 de ani, pentru că de aia este nevoie de o strategie a Uniunii Europene, pentru că problema există şi nu avansează înspre un rezultat”, a afirmat Florin Manole miercuri, la Conferinţa Romania Government Roundtable 2026, organizată la Bucureşti de grupul editorial The Economist.
Ministrul a vorbit despre grupuri nereprezentate în democraţii, dar nereprezentate corespunzător şi pe piaţa muncii, precum tineri, femei şi minorităţi, el dând exemplul minorităţii rome despre care spune că e „cea mai tânără, cea mai numeroasă şi cea mai neglijată” la nivel european.
Florin Manole spune că „este o mare problemă de acces la drepturi, incusiv la dreptul la educaţie” pentru unele categorii, ceea ce are repercusiuni asupra pieţei muncii.
Acesta e de părere că trebuie privită problema „în context european, pentru că sărăcia migrează”, iar „problema se mută dintr-un loc în altul”, fără rezolvare.
Ministrul a vorbit şi despre programele de pregătire profesională penru profesii precum sudori, frizeri, şoferi de camion, solicitate de către CEO de companii, el spunând că ele „pragmatic, sunt ceva foarte ok”. Oficialul guvernamental a întrebat retoric câţi dintre cei care cer astfel de lucruri legimitme îşi imagineză proprii copii făcând astfel de activităţi, El a remarcat faptul că visul lor este ca propriii copii să urmeze şcoli importante şi să aibă locuri de muncă bine plătite şi la un alt nivel.În acelaşi timp, propun penytru alţii copii, din alte familii, munci mai puţin importante social. ”Nicun fel de vis, niciun fel de perspectivă pentru copiii altora”, a remarcat ministrul.