Efectele austerităţii: Doar 8% dintre angajaţi se pot lăuda cu salarii nete de peste 9.500 de lei

Distribuția veniturilor indică faptul că doar un procent redus ajunge la câștiguri considerate mari, în timp ce cei mai mulți români rămân în zona salariilor mici și medii.
Viorel Dobran
26 apr. 2026, 15:43
Efectele austerităţii: Doar 8% dintre angajaţi se pot lăuda cu salarii nete de peste 9.500 de lei

Salarii 2026. Datele oficiale privind veniturile arată o realitate diferită de percepția generală asupra salariilor din România. Potrivit unei analize prezentate de specialistul în educație financiară și investiții Andrei Vișan, veniturile ridicate sunt mult mai puțin frecvente decât se crede, iar majoritatea angajaților se situează sub nivelul salariului mediu net.

Analiza arată că un salariu net de peste 9.500 de lei plasează un angajat în aproximativ 8% dintre cei mai bine plătiți din țară, ceea ce indică raritatea veniturilor ridicate la nivel național.

ANAF, cu ochii pe firmele care ”jonglează” cu cheltuielile auto. Ce pățesc cei prinși că încalcă legea

Cum sunt împărțite veniturile

Datele prezentate evidențiază structura salariilor din România:

  • 33% dintre angajați câștigă sub 2.750 de lei net
  • 25% au venituri între 2.750 și 4.150 de lei
  • 18% câștigă între 4.150 și 5.900 de lei, nivel apropiat de salariul mediu
  • 16% se încadrează între 5.900 și 9.500 de lei
  • 5% au venituri între 9.500 și 15.000 de lei
  • 3% depășesc 15.000 de lei

Analiză salarii: Media, influențată de veniturile mari

Potrivit datelor prezentate de Vișan, salariul mediu net de 5.914 lei este atins doar de o parte dintre angajați. Veniturile foarte mari contribuie la creșterea acestei medii, însă majoritatea populației active rămâne sub acest prag.
Analiza subliniază că persoanele care câștigă sub media oficială nu reprezintă o excepție, ci reflectă situația predominantă la nivel național.

În același timp, înțelegerea distribuției veniturilor poate ajuta la luarea unor decizii financiare mai informate, inclusiv în ceea ce privește economisirea, investițiile sau alegerea unei cariere.

 

Scad salariile și numărul de angajați din București. Cifrele oficiale, anunțate de INS

Numărul salariaților din București a scăzut în 2026, an marcat de turbulențe economice și politice. În luna ianuarie, numărul persoanelor cu contract de muncă era mai mic cu 1.570 de persoane față de luna decembrie 2025 și cu 6.280 mai mic față de ianuarie 2025.

La final de ianuarie 2026, numărul angajaților din București era de 1.107.657 de persoane. Față de finalul anului trecut, salariul mediu net a scăzut cu aproximativ 700 de lei.

Câștigul salarial mediu brut era, la finalul primei luni din 2026, de 11.838 lei (7.073 lei net), în scădere față de decembrie 2025, când venitul mediu brut era de 12.927 lei (7.744 lei). În ianuarie 2025, salariul mediu brut era de 11.319 lei (6.749 lei net), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Citește și Gata cu samsarii de maşini din Germania. Se va putea aduce o singură maşina second-hand de persoană din Vest. Anunţ şi despre Rabla 2026

Economistul Radu Georgescu a transmis un semnal de alarmă privind situația economică gravă în care se află România. „România are în 2026 cea mai mare scădere economică din Europa, cea mai mare inflație din Europa și plătește cele mai mari dobânzi la credite din Europa”, a transmis analistul, în social media.

Cheltuielile cu pensiile au crescut, avertizează economistul, care crede că mulți dintre români sunt ignoranți, atunci când vine vorba despre cunoașterea realităților economice.

„Actualul Guvern a promis că va restructura statul conform execuției bugetare din februarie 2026, dar cheltuielile cu bugetarii au scăzut doar cu 3%, comparat cu 2025. Dar această scădere minoră s-a datorat pensionărilor, iar cheltuielile cu pensiile au crescut.

Mulți oameni nu sunt interesați de grafice cu date financiare, până într-o zi când, la un moment dat, sunt chemați de HR și li se spune că sunt concediați deoarece firma trebuie să facă reduceri la costuri, deoarece este criză economică”, a concluzionat Georgescu.