Calendar ortodox mai 2026. Pe lângă cele trei sărbători religioase, în luna mai mai există câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care mulţi credincioşi le respectă ca să fie protejaţi de rele şi ca să le fie bine în viaţă. Printre acestea: Armindenul (1 mai), Sfântul și Dreptul Iov (6 mai), Ghermanul viermilor (12 mai).
În această lună, oamenii se ocupă cu muncile câmpului și ale grădinilor. În luna mai se strâng turmele de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani. La munte se practică obiceiul “măsurii oilor”.
Pe 1 mai, este sărbătorit Sfântul prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, care înseamnă ziua profetului Ieremia. În trecut, în prima zi a lunii mai gospodarii împodobeau uşile caselor cu ramuri verzi, simbol al fertilităţii.
Creanga era numită arminden şi era păstrată până la seceriş când se băga pe foc atunci când gospodinele coceau pâinea nouă. Se spune că acest obicei îşi are originea în vremea lui Iisus, armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Sa, pentru a o recunoaşte a doua zi, când veneau să-L prindă.
Băutul Mărţişorului este petrecerea câmpenească ce se organizează de Armindeni, când se scoate mărţişorul de la 1 Martie. Se spune că, în această zi, Sf. Ieremia aduce rodul şi belşugul, dar se şi plimbă prin holde având în mână un coş plin cu piatră şi “bătând” holdele acelora care muncesc în această zi de sărbătoare.
Tot pe 1 mai, cei care încă mai au vin în butoaie trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Se spune că e bine să bei din acest vin pentru a-ţi reînnoi sângele şi pentru a fi ferit de boli.
De altfel, pe 1 mai este bine să porţi pelin la brâu sau în sân, existând credinţa că acesta te fereşte de friguri; se pune pelin în cofele de apă pentru a se feri de boală. În trecut, gospodinele recoltau pelin, în această zi, considerându-l leac pentru malarie, dureri de stomac, umflături şi boli de ochi, scrie superstitii.ro
Ghermanul era serbat, în trecut, de agricultori și de crescătorii de animale, spunându-se că această divinitate ajută la creșterea semănăturilor și apără animalele de viermi.
Înainte ca oile să fie adunate în turmă, acestea erau tunse şi însemnate în urechi cu „furculițe”, „hârlețe”, „găurele”, cu ciucuri de lână colorată sau cu plăcuțe ștanțate.
După ce se măsura laptele, după ce se notau semnele făcute în urechile oilor și se cinsteau ciobanii, se aprindea un foc, oile fiind obligate să treacă peste jăratecul sau fumul acestuia „pentru curățire”, timp în care erau numărate de către cioban și atinse cu o ramură de leuștean.
Turma era însoţită, de cele mai multe ori, de către preotul din sat. Sus, pe munte, se desfășura un ceremonial de consacrare a locului prin sfințirea stânei și a oilor. Apoi, sătenii se aşezau la masă, iar pe timpul acestei mese câmpeneşti, ciobanii preparau primul caș.
Costandinul Puilor se sărbătoreşte în ziua praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai. Este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. Se spune că, în această zi, păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.
Începând din această zi, se spune în popor că vara îşi face apariţia încet-încet.
Potrivit credinţei populare, cine lucrează în această zi va avea parte de recolte arse. Nu se lucrează şi pentru a se feri de distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsările cerului. Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în această zi, uliii le vor mânca puii din bătătură.
În acest an, sărbătorii de Sfinţii Constantin şi Elena i se suprapune marea sărbătoare a Înălţării Domnului. Înălţarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas, se sărbătoreşte în a şasea săptămână de la Paşti.
Se spune că Ispas ar fi fost un personaj mitic care ar fi asistat la Înălţarea Domnului; deoarece el a fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei veseli în această zi.
Printre cele mai cunoscute superstiţii specifice acestei zile sut următoarele:
1 V Sfantul Proroc Ieremia (Dezlegare la peste)
2 S † Aducerea moastelor Sfantului Atanasie cel Mare; Sfantul Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului
3 D † Sfantul Irodion de la Lainici, Sfintii Mucenici Timotei si Mavra
4 L † Sfanta Cuvioasa Mavra de pe Ceahlau; Sfanta Mucenita Pelaghia
5 M † Sfanta Cuvioasa Matrona de la Hurezi; Sfanta Irina
6 M Sfantul si Dreptul Iov (Dezlegare la peste)
7 J Aratarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim
8 V † Sfantul Apostol si Evanghelist loan (Dezlegare la peste)
9 S Sfantul Proroc Isaia; Aducerea moastelor Sfantului Ierarh Nicolae la Bari
10 D † Sfantul Cuvios Calistrat de la Timiseni si Vasiova; Sfantul Simon Zilotul
11 L † Sfantul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu; Sfantul Mucenic Mochie; Sfintii Metodie si Chiril, luminatorii slavilor
12 M † Sfantul Ioan Valahul
13 M Sfanta Mucenita Glicheria (Dezlegare la peste)
14 J Sfantul Mucenic Isidor
15 V † Sfantul Pahomie cel Mare; Sfantul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei (Dezlegare la peste)
16 S † Sfantul Cuvios Teodor cel Sfintit; Sfintii Cuviosi Sila, Paisie si Natan de la Sihastria Putnei
17 D Sfantul Apostol Andronic
18 L Sfantul Mucenic Teodot
19 M Sfantul Mucenic Patrichie, episcopul Prusei
20 M Sfanta Lidia; Sfantul Mucenic Talaleu (Dezlegare la peste)
21 J † Inaltarea Domnului – Ziua Eroilor; Sfintii Imparati Constantin si Elena
22 V Sfantul Mucenic Vasilisc (Dezlegare la peste)
23 S Sfantul Cuvios Mihail Marturisitorul, episcopul Sinadei
24 D † Sfanta Marturisitoare Blandina de la Iasi; Sfantul Cuvios Simeon
25 L † A treia aflare a Capului Sfantului Ioan Botezatorul
26 M Sfantul Apostol Carp, unul din cei 70 de apostoli
27 M Sfantul Ioan Rusul (Dezlegare la peste)
28 J Sfantul Nichita Marturisitorul, Episcopul Calcedonului
29 V Sfanta Mucenita Teodosia din Tir (Dezlegare la peste)
30 S Sfantul Cuvios Isaachie Marturisitorul (Sambata celor adormiti – Mosii de vara)
31 D † Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Sfantul Apostol Ermie