Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, care se citeşte miercuri şi se votează pe 5 mai, a strâns cele mai multe semnături din ultimii 10 ani. Ce urmează dacă executivul pică la vot DOCUMENT

Moțiunea împotriva guvernului Ilie Bolojan a strâns un număr record de semnături față de cele din ultimul deceniu, fiind vorba despre 254 de parlamentari. Spre comparație, moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost semnată, în 2019, de 237 de parlamentari.
Andrei Ene
28 apr. 2026, 19:35
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, care se citeşte miercuri şi se votează pe 5 mai, a strâns cele mai multe semnături din ultimii 10 ani. Ce urmează dacă executivul pică la vot DOCUMENT
Sursă foto: Guvernul României

Moțiunea de cenzură pe care AUR și PSD au depus-o împotriva guvernului Ilie Bolojan a obținut cel mai mare număr de semnături împotriva unui șef al Executivului din ultimul deceniu, care depășește pe cele strânse împotriva guvernelor Grindeanu, Dăncilă, Orban sau Cîțu.

Moțiunea împotriva guvernului Ilie Bolojan a strâns cele mai multe semnături din ultimii 10 ani

Este vorba despre 254 de parlamentari, majoritatea covârșitoare din PSD și AUR, care au semnat moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, fapt ce reprezintă un record de semnături strânse în Parlamentul României în ultimii 10 ani.

Citește și : Guvernul Bolojan ar putea fi demis săptămâna viitoare. PSD și AUR au strâns semnăturile necesare și depune astăzi moțiunea de cenzură. Vezi DOCUMENTUL

În ultimul deceniu, patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură: doi de la PSD – Sorin Grindeanu și Viorica Dăncilă, doi de la PNL – Ludovic Orban și Florin Cîțu.

Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns un număr record de semnături împotriva sa:

  • În 2017, moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu a fost semnată de 222 de parlamentari și a fost votată de 241.
  • În 2019, moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost semnată de 237 de parlamentari și a trecut, fiind votată de 238 de aleși.
  • În 2020, moțiunea de cenzură împotriva lui Ludovic Orban a fost semnată de 208 parlamentari și a fost votată de 261 de aleși.
  • În 2021, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu a fost semnată de 122 de deputați și senatori USR PLUS și AUR și a fost votată în final de 281 de parlamentari.

Moțiunea actuală împotriva premierului Ilie Bolojan, numită „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” are nevoie de numai 233 de semnături pentru demiterea Guvernului.

motiunee

Moțiunea de cenzură a fost înregistrată marți la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului și va fi citită miercuri, la ora 12.30, în plenul Parlamentului. Apoi, dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură va avea loc marți, 5 martie.

Premierului Ilie Bolojan îi sunt rezervate 30 de minute pentru exprimare în cadrul dezbaterii, iar timpii parlamentari, alocați sunt următorii: PSD poate vorbi 15 minute, AUR – 11 minute, PNL – 9 minute, USR- 7 minute, UDMR – 4 minute, minoritățile naționale – 2 minute, parlamentarii POT – 2 minute, parlamentarii SOS- 2 minute, parlamentarii PACE – 1 minute și neafiliații 2 minute.

Sunt alocate în total 55 de minute pentru dezbaterile asupra moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan.

După dezbateri, votul va fi exprimat secret, cu bile, 233 de voturi fiind necesare pentru demiterea Guvernului Ilie Bolojan.

După demitere, guvernul Ilie Bolojan rămâne interimar, iar încetarea efectivă a mandatului are loc în maximum 45 de zile. În cele 45 de zile, guvernul interimar Ilie Bolojan nu poate adopta ordonanțe de urgență, ordonanțe simple, nu poate iniția proiecte de lege și nici promova politici noi, potrivit prevederilor Codului Administrativ.

Rolul unui Guvern interimar este strict de a administra treburile publice, de a emite actele necesare pentru administrarea treburilor curente – acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, cum sunt Hotărârile de Guvern.

În urma acestei demiteri, președintele Nicușor Dan este obligat de textul constituțional să convoace consultări formale la Palatul Cotroceni. Apoi, trebuie să desemneze un nou candidat care să obțină votul de încredere al Parlamentului.

Art. 103 Constituție

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Citește și : SONDAJ INSCOP Numai 4% din votanții AUR au încredere în Sorin Grindeanu și doar 12% din votanții PSD în George Simion. Remus Ștefureac: „Este o colaborare politică în contra naturii pentru că AUR s-a născut din fronda anti-PSD”

Apoi,  primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.