Sorin Grindeanu, mesaj de Ziua Muncii 2026: Este timpul să vorbim de o reducere a taxării pe muncă 

Sorin Grindeanu a subliniat că 1 Mai reprezintă un moment de solidaritate cu toți cei care muncesc. „Ziua de 1 Mai este despre a fi fermi în a proteja drepturile și demnitatea celor care muncesc, despre a fi solidari cu ei. Este despre a înțelege neajunsurile tuturor românilor și de a găsi soluții pentru creșterea nivelului de trai, într-un climat economic plin de incertitudini”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de liderul social-democrat.

Sorin Grindeanu, despre discuția purtată cu George Simion înainte de a depune moțiunea de cenzură: „I-am spus că există riscul anihilării reciproce”

În plus, Grindeanu a lansat și atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan pentru reforma administrației publice. „Este despre viziune și recunoașterea unui drum care nu duce nicăieri în această formă. Sacrificarea a milioane de angajați nu este calea social-democraților, ci doar a unei singure persoane al cărui cinism este vremelnic”, spune președintele PSD.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În închierea mesajului, Grindeanu a anunțat și o propunere de reformă fiscală. „Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați”, conchide social-democratul.

Alte articole

PNRR-ul arde, USR și PNL se pieptănă: Grindeanu îi acuză că au dat 770 de milioane de euro pe „liniștea lui Fritz”

Sorin Grindeanu, atacuri în rafală: „Bolojan a aprins lumina şi l-a găsit pe Ciucu în cămară” / „Guvernul planează în zona ilegalităţii”/ „Fritz, you’re history!”

Citește și : Sorin Grindeanu ar accepta funcţia de premier: „Ilie Bolojan e ca Liviu Dragnea. Otrăvește fântânile, dar România se poate guverna şi fără domnia sa. Moţiunea trece fără emoţii”

Istoria Zilei de 1 Mai

Originile Zilei de 1 Mai îşi au rădăcinile în mişcarea sindicală internaţională de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sărbătoarea îşi are originea într-o mişcare care cerea îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi o mai mare recunoaştere a contribuţiei muncitorilor.

În 1884, o federaţie naţională a sindicatelor a anunţat o campanie pentru instituirea zilei de lucru de opt ore până la 1 mai 1886. Muncitorii din oraşele din America de Nord au intrat în grevă în perioada premergătoare acelei date, într-una dintre cele mai mari şi mai tumultuoase perioade de agitaţie muncitorească din acea epocă.

În mai 1886, poliţia din Chicago a tras asupra muncitorilor grevişti, determinând activiştii să organizeze o manifestaţie în Piaţa Haymarket din oraş. Când o bombă a explodat în timpul acelui protest, ucigând un ofiţer de poliţie şi rănind alţii, poliţia a deschis focul asupra mulţimii, ceea ce a dus la moartea şi rănirea atât a poliţiştilor, cât şi a protestatarilor. Opt protestatari au fost arestaţi pentru incitare la violenţă. Procesul care a urmat a fost considerat de mulţi ca fiind nedrept şi a dus la execuţia a şapte dintre cei opt bărbaţi. Această serie de evenimente a ajuns să fie cunoscută sub numele de „Incidentul Haymarket” sau „Cazul Haymarket”.

În anii care au urmat anului 1886, organizaţiile sindicale internaţionale şi susţinătorii mişcării socialiste au promovat sărbătorirea zilei de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncitorilor sau Ziua de 1 Mai. În unele părţi ale lumii, „martirii de la Chicago” sunt încă comemoraţi în cadrul evenimentelor organizate de Ziua de 1 Mai. Însă în Statele Unite, sărbătorile de 1 Mai au devenit mai puţin frecvente în perioada de vârf a Războiului Rece.