Sondaj SOCIOPOL. Cine preia puterea în România. Coaliții surprize în topul preferințelor românilor pentru guvernarea țării

Efectuat la finalul lunii aprilie, început de mai, sondajul SOCIOPOL a scos la iveală care dintre următoarele variante de coaliție de guvernare li se par românilor cea mai potrivită.

Într-un procent covărșitor, 31% dintre cei intervievați au răspuns că și-ar dori o coaliție PSD-AUR. Doar 16% vor păstrarea actualei formule de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, 14% ar vrea o alianță PSD-PNL-UDMR, deci fără USR, și doar 9% PNL-USR-AUR. 30% dintre cei intervievați au ales să nu răspundă.

Vezi și CTP face radiografia moțiunii de cenzură: „Este ca și cum un chirurg, în timp ce operează, este scos din sala de operație. Ilie Bolojan este chirurgul”

Alte articole

SONDAJ INSCOP PNL e cu 4% peste PSD, iar cota lui Bolojan a crescut 8% în preferințele românilor

Economistul Adrian Negrescu dezvăluie soluția pentru stoparea deprecierii leului: „A venit momentul ca BNR să intervină. Un lucru este sigur: un rău nu vine niciodată singur”

Este un moment complicat, în care e necesar să vedem cum se va debloca această criză politică și e poate momentul ca actuala clasă politică să se uite mai mult spre ce-și doresc românii. Dar un lucru este cert. Avem și un tabel care ne arată procentul de încredere, de favorabilitate pentru mai mulți lideri politici ai acestei perioade.

La data de 1 mai, George Simion avea 32% favorabilitate, încredere, urmat de Sorin Grindeanu, cu 20%, Ilie Bolojan și Nicușor Dan, cu câte 18%, Diana Șoșoacă – 17%, iar Dominic Fritz, foarte jos pe această listă, doar 11% favorabilitate.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. Un lucru este cert: se caută cheia rezolvării acestei crize politice. Aritmetica parlamentară este destul de complicată și nu ne dă foarte multe variante, așa că poate că Nicuşor Dan va reuși să deblocheze această criză după consultările de la Cotroceni.

Guvernul Bolojan a picat marți cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 anulate, premierul devine al 8-lea demis prin moțiune de cenzură. În ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură de către Parlament: Sorin Grindeanu (PSD), Viorica Dăncilă (PSD), Ludovic Orban (PNL) și Florin Cîțu (PNL).

Votul împotriva Guvernului Bolojan din Parlament produce efecte imediate asupra Executivului, care intră automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.

Căderea Guvernului înseamnă o procedură constituțională clară, care implică atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare. Odată ce moțiunea de cenzură este adoptată de majoritatea parlamentarilor, Executivul este demis oficial, iar premierul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către președintele României.

Potrivit Constituției României, situația este reglementată clar:„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”

Practic, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate. Executivul nu mai poate adopta politici majore sau iniția reforme importante, ci doar gestionează activitățile curente ale statului.

Până la învestirea unui nou cabinet, Guvernul funcționează în regim interimar. Acest statut presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor OUG majore. Așadar, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.

Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un prim-ministru interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.

Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții semnificativ restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta ordonanțe de urgență.

Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative de zi cu zi, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.

Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3): „În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”

Citește și Ruptură în PNL după moțiune! Bolojan, încolțit în ședința liberalilor. Ce s-a discutat în spatele ușilor închise, stenograme bombă: „Acum vreți să mergem în opoziție” / „Nu cred că mai doriți o guvernare de tipul Nicu și Marcel”