Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, susține că percepția publică este parțial justificată, având în vedere nivelul actual al dotărilor și al pregătirii Armatei Române. În opinia sa, România nu dispune încă de capabilități militare complet aliniate standardelor NATO. Potrivit acestuia, în cazul unui scenariu extrem, în care un adversar ajunge rapid la granițele țării, timpul de reacție ar fi foarte scurt, iar armata nu ar putea face față fără sprijin extern semnificativ.
„Armata Română este departe de a avea acele capabilități militare necesare, compatibile cu standardele NATO, pentru a-și putea îndeplini misiunea. Atunci când vorbim de planurile Alianței pentru descurajare și apărarea teritoriului statelor membre, cel puțin în fază inițială, este normal ca cei care sunt în proximitatea zonei de conflict să aibă prima reacție. Este firesc ca toate țările de pe flanul estic, inclusiv România, să-și consolideze aceste capabilități militare pentru a fi măsură să aibă o primă reacție fermă, ulterior cu sprijin din partea altor armate din NATO.
Să presupunem că în scenariul cel mai periculos armata rusă s-ar apropia de frontiera României, terestră sau maritimă, într-o formă sau alta, nu știm cum va evolua, în viitor, conflictul militar din Ucraina. Se pare că ucrainenii, cel puțin până acum, și trebuie să le mulțumim pentru acest lucru, rezistă, reușesc să blocheze armata rusă, să fie un scut de protecție pentru noi. Dar dacă ipotetic, armata rusă s-ar afla la granițele României, atunci factorul surprindere poate apărea, timpul avut la dispoziție pentru a adopta măsuri preventive scade iar riscul crește.
Este clar că într-un astfel de scenariu, Armata Română cu forțele pe care le are la dispoziție astăzi, nu poate face față. Oricine are o minimă înțelegere a fenomenului își poate imagina că Armata Română singură sau cu sprijin redus, nu are forța necesară să reziste mult timp unei astfel de agresiuni”, a spus generalul pentru Adevărul.
Generalul atrage atenția că programele de modernizare, inclusiv programul SAFE, sunt importante, dar nu suficiente dacă nu sunt integrate într-un sistem complet de capabilități.
„O mașină de luptă a infanteriei este o platformă foarte complexă, cu diferite sisteme integrate. O companie care produce un astfel de vehicul are proprii contractori, ar trebui să identifice companii locale în măsură să execute astfel de lucrări complexe, să furnizeze diferite echipamente, sisteme. Este posibil, dacă vorbim, în principal, de asamblare în România, cu transfer tehnologic redus, așa cum se pare că se va întâmpla.
Al doilea aspect și ceea ce cred că este esențial, discuția trebuie purtată în termeni de capabilități, nu de programe. Astfel, dacă considerăm o brigadă ca fiind o capabilitate pe care trebuie să o consolidăm, operaționalizăm pentru a îndeplini cerințele NATO, pe lângă această mașină de luptă a infanteriei care reprezintă platforma principală de luptă, trebuie să ai sisteme de comandă-control cu inteligență artificială integrată, trebuie să ai diferiți senzori pentru culegerea de informații, platforme aeriene fără pilot, radare, etc.
Trebuie să ai sprijin de foc, mortiere și artilerie pentru a sprijini acțiunile infanteriei care operează de pe mașina de luptă. Trebuie să ai și tancuri, mijloace de geniu care să asigure mobilitatea sau contra mobilitatea, adică să poată instala un pod mobil în așa fel încât să poți traversa un curs de apă, de exemplu. Trebuie să ai mijloace de apărare antiaeriană, rachete, tunuri antiaeriene, acum trebuie să ai muniție tip loitering (kamikaze) și diferite tipuri de drone, trebuie să ai mijloace de contracarare a dronelor adversarului pentru bruierea acestora sau pentru distrugerea lor. Trebuie să ai diferite echipamente pentru sprijinul logistic, de la camioane pentru transport, mijloace de evacuare tehnică și pentru mentenanță, etc. Vorbind după aceea de asigurarea medicală, de mijloace de evacuare medicală de pe câmpul de luptă, apoi capacități de sprijin medical la diferite eșaloane.
Toate aceste echipamente pe care le-am enumerat, fiecare dintre ele reprezintă un program de înzestrare. Singur, programul de înzestrare privind mașina de luptă a infanteriei nu înseamnă mai nimic, atât timp cât nu vorbim de o capabilitate. Și evaluatorii NATO verifică dacă există toate aceste sisteme integrate”, a mai spus Dorin Toma.
Citeşte şi: Unde își are locul de veci Ion Țiriac. Cavoul istoric pentru care miliardarul a plătit o avere
Un alt punct critic este lipsa rezervei operaționale. România ar avea nevoie de aproximativ 120.000 de militari, însă gradul de încadrare este mult sub necesar. În prezent, rezerva operațională este insuficientă, iar numărul rezerviștilor voluntari este redus. Din acest motiv, există discuții privind extinderea recrutării și modernizarea sistemului de pregătire militară.
„Atunci când achiziționezi un astfel de sistem, cumperi și simulator și pachetul pentru formarea, instruirea militarilor. Vorbim și despre formarea liderilor, ofițerii inferiori, de la baza piramidei, a subofițerilor. Ce se învăță astăzi în academiile militare trebuie schimbat radical dacă observăm atent ce se întâmplă în Ucraina. Trebuie să se producă o adevărată revoluție în formarea, pregătirea viitorilor lideri având în vedere și transformările tehnologice de pe câmpul de luptă modern. Nu în ultimul rând, esențială este interoperabilitatea, adică toate aceste elemente puse împreună, oameni, echipamente, instruire, pregătirea liderilor, trebuie să creeze o capabilitate militară interoperabilă, compatibilă cu ceva similar dintr-o altă armată NATO. Interoperabilitatea, din proprie experiență, vă spun că este o mare provocare”, a declarat fostul șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.
În cazul în care recrutarea voluntară nu va produce rezultate suficiente, generalul consideră că trebuie analizată serios și varianta reintroducerii serviciului militar obligatoriu, într-o formă modernă. Acesta dă exemple din alte state NATO, precum Finlanda, Suedia, Germania sau Polonia, unde sistemele de rezervă și recrutare sunt adaptate la nevoile actuale și includ forme de pregătire militară selectivă. În aceste modele, nu toți tinerii sunt înrolați, ci doar o parte, în funcție de nevoile armatei și de specializările necesare.
„Cred că aceasta ar trebuie să fie și abordarea noastră. Să ne propunem clar cifre de recrutare pentru diferitele forme de pregătire militară, inclusiv pentru serviciul militar voluntar, cât mai puțin influențate de alocările bugetare. Cifrele anuale trebuie determinate de nevoile, planurile armatei și de posibilități de instruire și mai puțin de constrângerile bugetare”, a mai spus Dorin Toma.
Interviul integral este AICI.