Cum a reușit un român să falsifice aproape perfect bancnota de 100 de lei. Specialiştii au numit-o „superleu”

Cazul lui Radu Theodor Croitoriu implică peste 2.500 de părți vătămate și mii de pagini de rechizitoriu, fiind descris de anchetatori drept cel mai amplu dosar de fals de monedă din istoria României. Deși au trecut ani de investigații, bancnotele false continuă să apară, iar procesul este în desfășurare, transmite Antena 3.

Tribunalul București a citat peste 2.500 de părți vătămate, printre care instituții publice, bănci, companii de stat și chiar unități ale SRI sau organizații religioase. Toate ar fi fost păcălite de bancnotele false. Potrivit anchetatorilor, falsificatorul a lucrat ani întregi pentru a-și perfecționa tehnica, utilizând programe informatice și metode avansate de tipărire. Prima bancnotă identificată, realizată într-un imobil din București, nu a fost inițial recunoscută ca falsă, fiind considerată doar deteriorată.

Citeşte şi: Codul ascuns din telefon care te poate ajuta să-l recuperezi dacă este furat. Ce trebuie să faci

Reprezentanții Oficiul Național Central au descris cazul drept unul fără precedent, cu sute de volume de dosar și mii de pagini de documente: „Nu am considerat-o ca fiind un fals la acel moment, am considerat-o ca fiind deteriorată, neștiind că este un fals extrem de bine realizat. Ulterior, au apărut bancnote cu aceeași serie și atunci ne-am reconsiderat poziția, iar în urma analizelor, chiar noi i-am acordat acest nume de superleu”.

Alte articole

Carmen Harra a prezis căderea Guvernului Bolojan încă de anul trecut: „Încercarea este foarte dură și foarte greu de supraviețuit”

Noroc triplu pentru două zodii. Acești nativi au parte de bani și vești bune la final de săptămână

O bancnotă aproape imposibil de depistat

Specialiștii au explicat că falsurile imitau foarte bine elementele de siguranță ale bancnotelor autentice. Abia după apariția mai multor bancnote cu aceeași serie s-a confirmat că este vorba despre un fals sofisticat, denumit ulterior „superleu”. Aceste bancnote au ajuns inclusiv în bănci și instituții ale statului. Deși erau retrase din circulație atunci când erau depistate, autoritățile nu reușeau să identifice rapid sursa lor, în ciuda colaborării internaționale prin Europol și Interpol.

„Este o bancnotă foarte bine realizată, imită foarte bine elementele de securitate ale unei bancnote autentice”, susțin experții.

Citeşte şi: Cristian Ghinea (USR), despre puciul eşuat din PNL. „Mai bine mi-aș tăia mâna decât să îl votez premier pe Cătălin Predoiu!”

Greșeala care l-a dat de gol

În ciuda perfecțiunii falsurilor, un detaliu minor diferenția bancnotele contrafăcute de cele reale. Anche­tatorii cred că acest element ar fi putut fi chiar o „semnătură” lăsată intenționat de autor. Identificarea lui Radu Theodor Croitoriu a pornit de la un dosar mai vechi, în care era implicată fosta sa parteneră. Deși el nu fusese inculpat în acel caz, anchetatorii au descoperit legături între materialele folosite atunci și cele utilizate pentru falsificarea bancnotelor. Ulterior, probele au început să se lege: tipul de cerneală, materialele speciale și chiar urmele papilare. În structura unei bancnote a fost găsită o amprentă care a contribuit decisiv la identificarea suspectului.

Citeşte şi: Pensia anticipată ar putea fi eliminată. Mii de români, în fața unor schimbări majore, mulți se grăbesc să depună dosarele

Perchezițiile au scos la iveală faptul că falsificatorul nu acționa singur, ci implicase și membri ai familiei în producerea bancnotelor. Astfel, anchetatorii au reușit să contureze întreaga rețea din spatele celui mai mare caz de fals de monedă din România.

„Adevăratul falsificator se ascundea în spatele unui cetățean care a mai avut antecedente penale în zona furturilor, însă adevărata codificare s-a făcut în baza unor dosare vechi care au fost pe rolul instanței, în care persoana cercetată, chiar dacă nu avusese calitatea de suspect sau inculpat în acel dosar, concubina acestuia avusese calitatea de inculpat, chiar fusese trimisă în judecată. De la acel dosar s-a descoperit, practic, că la nivelul anului 2008 acest individ, împreună cu concubina sa, au folosit polimer și substanțe structurale identice cu cele pe care le-au folosit la confecționarea acestor bancnote, iar analiza pe care am întreprins-o la nivelul oficiului a făcut ca, într-adevăr, să descoperim că cernelurile speciale folosite în industria tipografică erau aceleași”, a mai transmis Oficiul Național Central.