Varianta premierului tehnocrat ar fi luată în calcul de președintele Nicușor Dan. Potrivit România TV, deja în cercurile financiare circulă un nume: Șerban Matei, directorul de relații internaționale al Băncii Naționale a României.
Surse apropiate mediului politic și financiar vorbesc despre un tehnocrat cu experiență solidă în domeniul economic și bancar, văzut de mulți drept o variantă capabilă să ofere stabilitate într-o perioadă marcată de incertitudine și presiuni economice.
Numele care circulă intens în ultimele zile este cel al lui Șerban Matei, director de relații internaționale al Băncii Naționale a României și unul dintre oamenii cu experiență importantă în structurile tehnice ale instituției financiare.
În mediul economic și financiar, Șerban Matei este considerat un profesionist cu experiență și profil tehnocrat puternic. Acesta ocupă funcția de director de relații internaționale al Băncii Naționale a României.
De asemenea, în trecut, Șerban Matei a fost cunoscut și pentru activitatea sa ca head of operations în cadrul BNR. Totodată, acesta este membru al Uniunii Finanțelor Române, organizație care reunește specialiști și profesioniști din domeniul financiar și economic.

În contextul tensiunilor politice și al dificultăților economice care apasă tot mai mult asupra României, varianta unui premier tehnocrat începe să fie discutată tot mai serios. Inflația, presiunile asupra bugetului, deficitul ridicat și nevoia unor reforme rapide sunt doar câteva dintre problemele care au alimentat ideea că România ar avea nevoie de un profil mai degrabă administrativ și economic decât strict politic.
Parlamentul României a votat marți, 5 mai, demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce moțiunea de cenzură a întrunit 281 de voturi „pentru”, mult peste pragul necesar de 233 de voturi.
Până la învestirea unui nou cabinet, Executivul funcționează în regim interimar, ce presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor ordonanțe de urgență majore. Cu alte cuvinte, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.
Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un prim-ministru interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.
Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții cu mult restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta OUG.
Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative zilnice, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline. Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3):
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege”.
Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan are la dispoziție 10 zile pentru a forma echipa guvernamentală și a elabora programul de guvernare. Ulterior noul premier cere votul de încredere al Parlamentului.
În cazul în care obține majoritatea voturilor, noul Guvern este învestit oficial și își poate începe activitatea.