Hantavirusurile sunt transmise de rozătoare, iar infectarea are loc cel mai frecvent prin inhalarea prafului contaminat cu urină, fecale ori salivă provenite de la animale infectate. Riscul este mai mare în timpul curățării podurilor, pivnițelor, magaziilor sau cabanelor infestate, cât și în timpul activităților desfășurate în natură, precum campingul, agricultura sau silvicultura, potrivit OMS.
„Transmiterea de la om la om este extrem de rară. A fost documentată clar doar pentru virusul Andes, în anumite regiuni din America de Sud”, a transmis doctorul Valeriu Gheorghiță pe Facebook.
În faza incipientă, boala se manifestă prin simptome asemănătoare gripei, precum febră, dureri musculare, cefalee, greață sau vărsături.
În formele grave, însă, apar complicații severe, inclusiv afectare pulmonară cu dificultăți respiratorii, tulburări circulatorii și șoc, dar și insuficiență renală acută.
Medicul Valeriu Gheorghiță atrage atenția asupra importanței diagnosticului precoce, explicând că unele forme se pot agrava într-un interval foarte scurt. „Unele forme se pot agrava rapid, în doar câteva ore. Prezentarea rapidă la medic poate salva viața pacientului”, a explicat el.
La ora actuală nu există un tratament antiviral specific universal eficient împotriva hantavirusurilor, iar terapia este în principal de susținere, ce poate include administrarea de oxigen, ventilație mecanică, monitorizare în ATI, suport circulator și renal, iar în cazurile extrem de severe poate fi necesară utilizarea ECMO.
Pentru prevenție, dr. Valeriu Gheorghiță recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și excrementele acestora, aerisirea spațiilor închise înainte de curățenie, umezirea suprafețelor înainte de măturare pentru a preveni inhalarea particulelor contaminate, precum și utilizarea măștilor FFP2 sau FFP3 și a mănușilor în spațiile cu risc.
Referitor la lipsa unui vaccin, celebrul medic explică faptul că dezvoltarea acestuia este îngreunată de diversitatea mare a hantavirusurilor, de faptul că imunitatea protectoare nu este încă pe deplin înțeleasă, dar și de numărul redus și dispersat geografic al cazurilor. Totuși, cercetările continuă, inclusiv în direcția unor vaccinuri dezvoltate pe platforme moderne, precum ARNm și vectorii virali.
În țara noastră, monitorizarea infecțiilor cu hantavirus se desfășoară la nivel regional, prin intermediul sistemului național de supraveghere a bolilor transmisibile, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.
Conform metodologiei stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), un caz suspect este definit prin prezența febrei acute asociate cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în condițiile unui context epidemiologic sugestiv. Diagnosticul este confirmat prin identificarea anticorpilor specifici ori prin alte teste de laborator.
Datele oficiale arată că, în intervalul 2023–2026, au fost raportate 15 cazuri de infecție cu hantavirus în România: patru cazuri în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un caz înregistrat până acum în 2026.
Eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună soluție de a preveni infecția, se arată pe site-ul INSP.
Amintim că un focar rar de hantavirus, apărut la bordul navei de croazieră MV Hondius, a alertat autoritățile sanitare internaționale după moartea a trei pasageri, în timp ce alți cel puțin cinci au fost confirmați ca fiind infectați. Autoritățile sanitare au lansat măsuri de izolare și carantină pentru persoanele care au intrat în contact cu pasagerii infectați, pentru a încerca limitarea extinderii focarului.