Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat, miercuri, la Bucureşti, că Rusia rămâne în continuare ameninţarea directă a NATO, iar statele Alianţei trebuie să se apere.
”Vom sta mpreună şi ne vom apăra împotrriva oricărei ameninţări. Rusia Rusia rămâne în continuare ameninţarea directă a NATO şi continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO”,a declarat, miercuri, la Bucureşti, după Summitul B9, secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Potrivit acestuia, armata trebuie să aibă resursele necesare şi trebuie să cheltuiască mai mult, astfel încât stoate ţările să aibă posibilitatea de a se apăra.
Şeful NATO a mai afirmat că ”trebuie să apărăm ţările din Flancul Estic, dar trebuie să facem mai mult, având în vedere pericolul cu care ne confruntăm”.
”Înseamnă că armata trebuie sa aibă capabilităţile necesare, resurse necesare, trebuie să cheltuiască mai mult şi salutăm investiţiile în apărare din Polonia, din România şi a celorlalţi aliaţi”, a mai afirmat secretarul general al NATO.
Potrivit acestuia, ”este o alianţă transatlantică, dar avem nevoie de o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic, să creştem cheltuielile pentru apărare şi asumându-ne mai multe responsabilităţi pentru apărarea convenţională”.
Belarus a mobilizat armata. Aleksandr Lukașenko: „Ne pregătim cu toții pentru război”
Scretarul general al Alianţei a precizat, de asemenea, că sprijinul puternic şi continuu pentru Ucraina va fi în continuare o prioritate la summit-ul de la Ankara.
”Avem nevoie, de asemenea, de susţinerea Americii pentru Ucraina, (…) pentru că securitatea Ucrainei este securitate noastră”, a mai declarat Mark Rutte.
Potrivit acestuia, ”doar prin NATO putem să menţinem în siguranţă un miliard de oameni pe ambele părţi ale Atlanticului”.
Summitul B9 / „Nu există NATO fără SUA” – mesajul fără echivoc transmis de Karol Nawrocki
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat miercuri, la finalul Summitului B9, desfășurat la Palatul Cotroceni, că Rusia reprezintă „cea mai serioasă amenințare pe termen lung” la adresa securității euroatlantice și a pledat pentru consolidarea și extinderea formatului B9 prin includerea statelor nordice.
„Nu e surprinzător, pentru că Rusia este și va rămâne cea mai serioasă amenințare pe termen lung la adresa statelor NATO”, a afirmat Nawrocki, în declarația comună susținută alături de președintele României, Nicușor Dan, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Liderul de la Varșovia a subliniat că agresiunea rusă împotriva Ucrainei „nu este un conflict separat”, ci „o provocare directă la adresa întregii arhitecturi de securitate euroatlantice”.
„Kremlinul vrea să reconstruiască sferele de influență, vrea să distrugă coeziunea NATO și să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră”, a avertizat președintele polonez.
Karol Nawrocki a anunțat că Polonia susține ferm extinderea Formatului București 9 pentru a include statele nordice – Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și Danemarca – pentru consolidarea securității pe întreg flancul estic.
„Suntem susținători foarte energici ai lărgirii acestui format pentru a include și țările nordice, astfel încât să avem o perspectivă de securitate de la Arctica până la Marea Neagră”, a declarat acesta.
Președintele Poloniei a insistat și asupra creșterii cheltuielilor militare în cadrul Alianței, afirmând că angajamentele asumate anterior de statele membre „nu reprezintă un prag superior, ci o țintă pe traseu”.
Nawrocki a reafirmat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.
„Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA”, a spus liderul polonez, precizând că în Polonia sunt staționați aproape 10.000 de militari americani.
La finalul summitului de la București, Karol Nawrocki a anunțat că următoarea reuniune a Formatului București 9 va avea loc la Varșovia și că speră ca acesta să se mărească.
„Sunteți cu toții invitați și sper să fim 14, inclusiv țările scandinave”, a transmis președintele Poloniei.
Mark Rutte: NATO 3.0 înseamnă o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic, aceasta însă împreună cu SUA, şi nuclear şi convenţional, însă europenii îşi asumă mai multe responsabilităţi pentru apărarea convenţională
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că NATO 3.0 înseamnă o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic, împreună cu SUA, şi nuclear şi convenţional, însă europenii îşi asumă mai multe responsabilităţi pentru apărarea convenţională.
” NATO 3.0 înseamnă o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic, aceasta însă împreună cu Statele Unite, şi nuclear şi convenţional, însă europenii îşi asumă mai multe responsabilităţi pentru apărarea convenţională. Cred în continuare că unul din succesele cel mai mari ale politicii externe a fost al preşedintelui Trump a fost la Haga, când toţi aliaţii au convenit asupra acestui 2%. Apoi am convenit ca să trecem la 5% şi să ne egalizăm cheltuielile cu SUA, ca să ne asigurăm că toată lumea se poate apăra. (..) Sunt ţări care au trecut dincolo de 5%, ţări care se îndreptau spre 5% chiar şi înainte de Summitul anterior, însă trebuie să fim sinceri că avem şi noi discuţiile noastre între noi, în NATO”, a spus secretarul general al NATO, Mark Rutte, în conferinţa de la finalul .Summitului B9.
El a arătat că au existat dezamăgini în SUA în ceea ce priveşte, de exemplu, reacţia la războiul din Iran. ”Trebuie să spunem, să fie foarte limpede, că aliaţii au auzit mesajul. Şi asta e pe două fronturi, în primul rând în ceea ce priveşte respectarea tuturor angajamentelor anterioare, şi din alianţă şi bilaterale, am constatat că este în creştere uriaşă această mişcare, această tranziţie către respectarea acestor angajamente. Şi în România am văzut acelaşi lucru. Ieri, am văzut avioane realimentând aici, pe aeroport, avioane din SUA, un semn clar că şi România îşi face partea ei, în ceea ce priveşte respectarea acestor angajamente”, a explicat Rutte.
Secretarul general al NATO a menţionat că în ceea ce priveşte strâmtoarea Ormuz, există iniţiative, cum este cea franco-britanică, care se asigură că va exista acolo ceea ce este necesar pentru a face deminarea, pentru a se asigura că strâmtoarea rămâne deschisă şi sunt nave trimise acolo care se elimine minele maritime.
”Mesajul meu către SUA este că europenii a auzit mesajul şi colaborăm strâns”, a sublliniat Mark Rutte.
Administraţia Prezidenţială, despre abţinerea Ungariei pe declaraţia comună a Summitului B9: Ungaria nu are un Guvern învestit. Abţinerea este constructivă, este un pas înainte faţă de poziţia anterioară a Ungariei, care era de respingere
Administraţia Prezidenţială a venit cu precizări suplimentare, miercuri, despre abţinerea Ungariei pe declaraţia comună a Summitului B9, arătând că Ungaria nu avea un Guvern învestit la momentul redactării textului şi nici la acest moment, iar abţinerea este constructivă şi este un pas înainte faţă de poziţia anterioară a Ungariei, care era de respingere.
Administraţia Prezidenţială precizează că, la momentul finalizării negocierii textului Declaraţiei Comune a Summitului B9 şi al Aliaţilor Nordici de la Bucureşti, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern învestit şi, în consecinţă, nu au avut instrucţiuni dacă să se asocieze sau nu.
„Abţinerea este constructivă, aşa cum scrie şi în textul declaraţiei şi este un pas înainte faţă de poziţia anterioară a Ungariei, care era una de respingere. Mesajul delegaţiei Ungariei este unul pozitiv”, mai spune Cotroceniul.
Declaraţia Comună a Summitului B9 şi al Aliaţilor Nordici de la Bucureşti arată că Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa securităţii Aliaţilor iar NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată.
Aliaţii B9 şi Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi ne reafirmă sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional.
Ungaria s-a abţinut la textul declaraţiei, arătând că nu este în măsură să susţină actuala formulare a declaraţiei ca limbaj convenit şi orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.
„Ungaria doreşte să îşi exprime o abţinere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susţină actuala formulare a declaraţiei ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se precizează în finalul declaraţiei.