Ce se va întâmpla cu salariile bugetarilor din România? Vor crește sau vor scădea? Premierul Ilie Bolojan a dat, joi, răspunsurile, rămânând prin acestea consecvent propriului plan de reformă, iar asta și după votarea moțiunii contra cabinetului pe care îl conduce.
Bolojan a subliniat, din start, că țara noastră plătește bugetarilor salarii al căror total este, în opinia sa, peste posibilitățile reale ale statului.
”Astăzi avem salarii într-o anvelopă disproporționată față de veniturile bugetare pe care le avem”, a spus el.
În același context, premierul interimar a adăugat că România are 1,28 milioane de posturi în sectorul public, pentru care politicile salariale sunt ”decuplate de dinamica productivității muncii”.
”Avem creșteri salariale care nu au ținut cont de productivitate”, a continuat Bolojan.
Premierul interimar a mai spus că România, în aceste condiții, are nevoie de o lege a salarizării cât mai bună, care să țină ”cont de angajamentele pentru reducerea deficitului bugetar și constrângerile” ce țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale.
Care anvelopă, a precizat Bolojan, totalizează 166 de miliarde de lei, adică 8,1 la sută din PIB.
Șeful guvernului a subliniat că procentul nu poate fi mărit, deoarece România nu își permite să facă asta. ”Nu vom putea o pondere mai mare. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că am intra într-o fundătură”, a subliniat Ilie Bolojan.
Ce se va întâmpla cu salariile bugetarilor? Bolojan a precizat că sunt ”doar două posibilități reale”: una ce ar presupune o creștere mică și o alta pentru creștere mai mare, dar cu condiția unei reduceri de personal.
”Nu avem decât două posibilități reale. Sau o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public. Sau, dacă se dorește într-adevăr o amplitudine mai mare, corecții mai mari, creșteri mai mari, reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să-ți permită să-i plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public.
Sunt variante care vor fi discutate în perioada următoare”, a explicat Bolojan.
„Constrângerile țin de păstrarea anvelopei salariale ca pondere din PIB la un nivel care să se situeze foarte puțin peste 8%. Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB.
Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.
Acestea sunt alternativele care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul va participa la toate aceste discuții. Sper ca oamenii politici responsabili din România să ajungă la un acord asupra acestor aspecte, care țin de absorbția fondurilor europene și de reforme sustenabile, care nu generează așteptări false și care țin cont de situația financiară a țării noastre, astfel încât să găsim o formulă normală pentru o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a conchis Bolojan.