Potrivit Institutului Național de Statistică, anul trecut s-au născut 146.000 de copii români, 25.000 dintre aceștia numai în afara țării. În Spania au venit pe lume aproape 10.000 de bebeluși cu cel puțin un părinte român.
Bebelușii primesc automat cetățenia română, dar o pot primi cu ușurință și pe cea spaniolă, după un an de ședere cu documente legale. De exemplu, cei trei băieți ai familiei Roșiuță s-au integrat mai ușor ca părinții și au aceleași drepturi ca ale colegilor spanioli.
„Gemenii mei s-au adaptat mult mai repede că au mers la creșă și au învățat foarte repede să vorbească spaniolă și valenciană. Noi dacă lucrăm ambii, copiii au dreptul absolut la orice. Nu au nicio diferență, doar asta e important, să muncești”, a declarat Alexandra Roșiuță, o româncă stabilită în Spania, potrivit stirileprotv.ro.
Citește și: Meseria pe care o cunosc mulți români, plătită cu peste 3.000 de euro pe lună în Olanda
Vârsta medie la care italiencele fac primul copil a ajuns cea mai înaltă din Europa – 31 de ani și jumătate. La polul opus, cuplurile de origine română fac copii mai devreme decât cele autohtone și mai mulți decât cele din comunitățile marocană, albaneză și din Bangladesh.
Italia a avut anul trecut cea mai scăzută natalitate din ultimul secol – 355.000 de născuți. Dintre aceștia, 9.500 de copii au mame românce. Alți 9.000 de copii români s-au născut în Marea Britanie. După britanici, pakistanezi și indieni, românii sunt naționalitatea cel mai des întâlnită în registrele maternităților. Iar în Germania, din 10 nou-născuți înregistrați în 2025, unul a avut cetățenie română.
Românii reprezintă a doua naționalitate din statul geman, după nemți. Din peste 900.000 de cetățeni români, de două ori mai mulți ca acum un deceniu, 90.000 s-au născut pe teritoriul german.
Pe de altă parte, românii au început să își boteze copiii după tradiția țărilor în care locuiesc. Pe fete le cheamă Sofia, Maria, Olivia, Emma, Amelia sau Giulia. Iar pe băieți David, Luca, Andreas, Noah, Matteo, Diego și Paolo.