Bolojan, după ce inflaţia a trecut de 10%: „Este anormal şi imoral ca guvernele care au dat foc să-l critice pe cel care stinge focul”

Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat joi la ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică privind inflația, creșterea prețurilor și evoluția economiei, susținând că actualele dezechilibre sunt rezultatul unui cumul de decizii economice din anii anteriori și al unor politici fiscale expansive.

În acest context, șeful interimar al Guvernului a afirmat că este incorect ca actuala conducere să fie criticată pentru efectele măsurilor de corecție fiscală, pe care le consideră inevitabile.

„Este anormal şi imoral ca atunci când guvernele care au fost în 2023-2024 au dat foc la acoperişul casei României să vii şi să-l critici pe cel care vine să stingă focul, pentru că, atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, a declarat Ilie Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a explicat că nivelul ridicat al inflației este rezultatul mai multor factori economici combinați, de la deficite bugetare ridicate și politici de stimulare a consumului, până la creșteri de taxe și influențe externe.

Alte articole

Ilie Bolojan, atacat în versuri de Mircea Dinescu pentru măsurile care au ucis consumul. ”Bătu-v-ar Domnu de neisprăviți/ Că în curînd n-o să ajungă suta / Să cumperi un pachet de biscuiți”

Mihai Savin, președintele Autorității Vamale Române numit de Ilie Bolojan în urmă cu patru luni, control judiciar timp de 60 de zile

„Aceste date nu sunt o surpriză, ci sunt un efect al mai multor factori şi, aşa cum ştiţi, în toate intervenţiile din această perioadă nu am creat aşteptări care nu pot fi onorate. Inflaţia este un rezultat cumulat al mai multor factori care înseamnă că, dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piaţă, inevitabil vei crea o bază pentru inflaţie şi am plecat cu o inflaţie mare de anul trecut. Şi în plus, vă rog să vă gândiţi la efectele liberalizării preţurilor la electricitate, la cele 2% în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de preţuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrăşăminte pentru agricultură, dar ele s-au reflectat şi în costuri de producţie şi în celelalte preţuri”, a explicat Ilie Bolojan.

Nu se lasă nici demis! Bolojan, anunțul momentului despre salariile bugetarilor: ”Am intra într-o fundătură”

Acesta a adăugat că evoluția inflației va urma o traiectorie descendentă în lunile următoare, pe măsură ce vor ieși din calcul perioadele cu valori ridicate din anul precedent.

„Dacă nu vor interveni şi alte şocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflaţie de 8%, iar în august vom coborî spre 6%”, a precizat premierul interimar.

În ceea ce privește creșterea economică, Bolojan a făcut referire la revizuirea datelor statistice și a susținut că România se află într-o perioadă de ajustare economică, pe care o descrie drept inevitabilă după ani de deficite ridicate.

„Şi acesta era un efect previzibil şi, chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoşeşte. Deşi în ultimii ani am avut nişte deficite imense, totuşi creşterile economice au fost destul de mici. Gândiţi-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creşterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producţia internă, pentru a masca de fapt o scădere economică. Şi acum suntem într-un moment al adevărului”, a spus acesta.

Guvernul anunţă creşteri salariale și liber la angajări în 47 de companii locale, deși Ilie Bolojan anunța reduceri de personal „acolo unde nu se justifică”

Premierul interimar a mai subliniat că ajustarea deficitului bugetar implică inevitabil o reducere a consumului și o încetinire temporară a creșterii economice, susținând că astfel de efecte apar în toate economiile care trec prin corecții fiscale.

„Nu s-a văzut nicăieri o corecţie de deficit fără o contracţie economică şi, inevitabil, are şi nişte efecte adverse. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie şi ai, în mod inevitabil, o contracţie a consumului şi a creşterii economice”, a explicat Bolojan.

Acesta a respins și ideea că reducerea deficitului ar fi fost realizată prin artificii contabile, susținând că diferențele dintre tipurile de calcul al deficitului confirmă plata obligațiilor bugetare restante.

„Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului reuşit anul trecut şi mi se pare că este total anormal şi este fals, în totalitate, că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplată a facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului. Deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi şi deficitul ESA, care include şi facturile emise, dar neplătite. Şi anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB şi deficitul ESA de 7,9% din PIB. O diferenţă minimă”, a precizat premierul.