Comisia Europeană a emis, joi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României în valoare de 2,62 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF), elementul central al NextGenerationEU. Această a patra cerere de plată va ridica valoarea fondurilor acordate României în cadrul RRF la 12,97 miliarde de euro.

În comunicarea Comisiei Europene, surpriza apare la primnul punct. Prima realizare notabilă pentru care a fost aprobată cererea de plată numărul 4 din PNRR este cloud-ul guvernamental. Surpriza vine mai ales din cauza faptului că Oana Gheorghiu l-a demis, recent, pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), instituția responsabilă de implementarea clodului, invocând mai ales întârzieri în implementarea PNRR pe partea de digitalizare, inclusiv cloud.
„Măsurile emblematice din această cerere de plată includ: Implementarea unui cloud guvernamental: România a făcut progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea partajării datelor, permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat”, transmit oficialii europeni.

Fostul șef al ADR a acuzat recent, conform Gândul, că Oana Gheorghiu și Irineu Darău au făcut presiuni asupra instituției pentru a contracta produse de la o anumită companie. Ulterior, mai acuză fostul șef, au apărut represalii și presiuni din partea vicepremierului, acum demis, și din partea ministrului Digitalizării, care au culminat cu demiterea acestuia.
La demitere, Oana Gheorghiu a transmis că l-a dat afarp pe Dragoș Vlad și primul motiv listat de vicepremierul demis este legat de „eșecuri operaţionale în infrastructura critică.”
„Astăzi, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, în cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF), elementul central al NextGenerationEU.
De asemenea, acestea vizează consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului de învățământ.