Profesorii refuză prima de carieră didactică de 1500 lei: Sunt împinși către piața furnizorilor de formare profesională

Revoltă după ce secretarul de stat Alina Gîrbea, care a preluat coordonarea Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021-2027, derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în cursul săptămânii trecute, după ce secretarul de stat susținut de PSD a fost retras din funcție, a anunțat că prima de carieră didactică a fost aprobată de guvern, banii urmând să fie disponibili din cursul lunii iunie.

Profesorii sunt nemulțumiți că cei 1.500 lei net, primiți sub formă de vouchere pe suport electronic, nu pot fi cheltuiți oricum, cu 65% din sumă, adică aproape 1.000 lei, urmând să fie achitate cursuri de perfecționare, diferența rămânând la dispoziția profesorilor pentru a achiziționa cărți necesare în procesul instructiv-educativ.

Profesorii sunt nemulțumiți că li se impune ce cursuri să facă (există o listă aprobată cu furnizorii și cursurile puse la dispoziție) și nici  procentul foarte mare din sumă alocat cursurilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Urmează o nouă minivacanță. În săptămâna 1-7 iunie, elevii vor merge doar trei zile la școală

Alte articole

Guvernul a aprobat acordarea primei de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar și majorarea costului standard per elev pentru 2026

Noi reguli la acordarea primei de carieră didactică. Documentul introduce condiții mai restrictive privind cheltuirea banilor

Sindicatul din Învățământul preuniversitar Argeș „Muntenia” a atras atenția că „prima de carieră didactică nu reprezintă o creștere salarială, ci o finanțare condiționată și controlată. Prima nu intră în salariu, nu produce efecte la pensie, nu intră în calculul altor drepturi și poate fi folosită doar în limitele impuse de către stat. Practic, Guvernul evită asumarea unei finanțări structurale a salarizării și oferă în schimb un voucher condiționat”.

Cât despre impunerea ca 65% din sumă să fie cheltuită pentru cursuri, aceasta nu este altceva decât „o direcționare forțată a banilor”, o prevedere care transformă sprijinul „într-un mecanism prin care profesorii sunt împinși către piața furnizorilor de formare profesională, multe dintre aceste cursuri fiind contestate de ani de zile pentru formalism, utilitate redusă și apropierea de diverse rețele politico-administrative”, potrivit Adevarul.

Profesorii se întreabă în mediul online pe cine ajută că se cheltuie zeci de milioane de euro fără niciun beneficiu real.

„România nu beneficiază cu nimic, UE vede că aruncați banii pe prostii și singurii care câștigă sunt cei de pe lista cu programele acreditate. Parcă în politicile publice se discută despre cheltuirea responsabilă a banului public”, se atrage atenția într-unul dintre comentarii. Este o cerință a Comisiei Europene ca minim 50% din bani să fie folosiți pentru cursuri, explică secretarul de stat Alina Gîrbea. „Asta arată pe de o parte că nici politicile UE nu sunt adaptate la nevoile beneficiarilor, în funcție de contextele naționale. Am constatat acest lucru și pe partea de egalitate de gen. Și astfel banii se cheltuiesc degeaba, fără niciun impact social. Pe de altă parte, asta arată că pregătirea programului a fost dezastruoasă, trebuiau măcar identificate nevoile profesorilor de formare, nu creată o piață pentru niște grupuri deștepte care fac cursuri inutile (sau nu le fac) și iau banii. Și nu în ultimul rând, la nivelul salariilor din învățământ de la noi, plus tăierile masive din ultimul an, la lipsa de dotări și acces la resurse vitale pentru predare, să obligi oamenii să dea banii pe niște cursuri inutile și să le și spui că uite ce face UE pentru voi…Toate acestea nu fac decât să consolideze narativa anti-UE”, continuă discuția în comentarii.