Voucherele de vacanță, un instrument important în turismul românesc. ANAT susține păstrarea lor

În anul 2026, regulile privind voucherele de vacanță pentru angajații din sectorul public au fost modificate, introducând un plafon salarial mai strict, dar și o procedură simplificată. Suma maximă acordată pentru anul 2026 este de 800 de lei pe an. A fost eliminată contribuția proprie a salariatului și declarația pe proprie răspundere. Banii sunt încărcați direct pe card, fără obligația de a achita diferențe sau de a prezenta facturi în prealabil.

„Tichetele de vacanţă nu au fost scoase, atât că a fost acea piedică de 800 lei coplată, iar acum este scoasă. Este un mare avantaj şi cu siguranţă trebuie să le spunem celor care au companii private că pot să asigure până la şase salarii minime, pot să le dea, având o impozitare mai mică şi având o deductibilitate mai mare a acestor sume. De aceea e bine să se dea aceste tichete de vacanţă, care de fapt sunt un stimulent al călătoriilor în România şi în egală măsură un stimulent al fiscalizării traficului turistic, ceea ce ne ajută pe toţi să vedem cine şi cum călătoreşte în România, în orice destinaţie”, a declarat Cristian Bărhălescu, preşedintele ANAT, citat de stirileprotv.ro.

Citește și: Schimbare pașaport 2026. Ce acte sunt necesare, care este procedura completă și cât costă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat cum comentează afirmaţiile potrivit cărora voucherele de vacanţă ar fi dus la creşterea artificială a preţurilor şi la scăderea calităţii serviciilor, Băhălescu a susţinut „preţurile au crescut odată cu inflaţia, nu altfel, iar serviciile au crescut de la an la an, pentru că de fiecare dată când un proprietar a reuşit să aibă mai mult de 20-28% încărcare pe acea unitate a îmbunătăţit-o. Nimeni nu pleacă cu banii din ţară sau să investească în alte direcţii, investeşte în acelaşi asset. Şi vă rog să vă uitaţi că din 2018 şi până acum, oricine poate sesiza faptul că au fost îmbunătăţite hotelurile, de la două au trecut la trei sau chiar la patru stele multe între ele, s-au construit hoteluri noi, au început să aibă curaj investitorii să vină în zona turistică şi să aibă proiecte care se recuperează în 10, 12 sau 15 ani. Şi, în egală măsură, putem spune că suntem competitivi pe piaţa internaţională pentru că avem unităţi în care putem caza fără niciun fel de stres străini care se aşteaptă la condiţii rezonabile”.

Alte articole

Schimbare majoră la voucherele de vacanță. Mii de angajați pierd beneficiul

Citește și: Rovinieta 2026. Cresc prețurile în funcție de norma de poluare a vehiculului de la 1 iulie

El a adăugat că proiectul „Destinaţia Anului” a arătat că turismul din România poate evolua pozitiv atunci când autorităţile locale se implică în dezvoltarea şi promovarea experienţelor turistice.

„Eu cred că destinaţia anului a dovedit faptul că în jur se pot întâmpla lucruri bune. Şi aşa cum la Constanţa, la Tulcea, la Timişoara, Cluj, Iaşi sau Craiova, autorităţile locale şi judeţene s-au preocupat în a oferi experienţe pozitive sunt convins că în întreaga ţară se poate. Veţi vedea la Tulcea, veţi merge şi la Mila 23 şi veţi vedea că au ce face în absolut orice destinaţie. Şi să ştiţi că nicăieri nu este perfect. Personal, am fost atât în America de Sud cât şi în America de Nord, în China sau Japonia, erau şi locuri unde nu era tocmai plăcut să priveşti indiferent de destinaţie. Downtown-ul din Los Angeles arată mai rău decât arată cartierele de locuinţe. Chiar este o discrepanţă foarte mare”, a subliniat Cristian Bărhălescu.